Asigurarea dialogului, obţinerea echilibrului și stabilităţii sistemului medical din România sunt câteva dintre priorităţile dr. Valeria Herdea, în calitate de președintă a CNAS. Aceste obiective nu pot fi atinse însă fără o eficientizare a sistemului medical. 

Carte de vizită:

• Medic primar Medicină de familie, profil Pediatrie
•  Fostă președintă și fondatoare a AREPMF
• Fostă vicepreședintă CMR

Cum au reacţionat pacienţii dv. când au aflat de numirea în fruntea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS)?
Au fost extrem de suportivi. I-am simţit aproape de mine, dar, în același timp, le-am simţit îngrijorarea de a-și pierde medicul. Au înţeles însă că drumul ales are ca principal obiectiv îmbunătăţirea situaţiei din sistemul medical, avându-i în centru exact pe dânșii – pacienţii. Sănătatea lor am lăsat-o pe mâinile unor profesioniști, pentru o perioadă de timp. Sunt foarte mândră de echipa aceea mică și inimoasă de la cabinet. Dar dincolo de toate, port în suflet privirile pacienţilor mei, ale echipei mele de la cabinet și nu mi-a fost ușor.

Cum aţi caracteriza activitatea de la CNAS?
Este o adevărată provocare, iar responsabilităţile sunt foarte mari. Este o responsabilitate pe care, într-un fel sau altul, nici nu poţi să concepi să o duci fără echipă, fără implicarea onestă a celorlalţi membri ai echipei. (...) Am descoperit la Casă oameni profesioniști, extrem de implicaţi în proiectele CNAS. Majoritatea departamentelor funcţionează impecabil. Altele nu sunt așa cum mi-aș dori eu la momentul acesta, pentru că ne confruntăm cu un deficit major de resursă umană – mai ales resursă umană supercalificată. Am demarat concursuri pentru ocuparea posturilor vacante.

Care sunt priorităţile dv. ca președintă  a Casei?
Printre obiectivele mele prioritare se numără: deschiderea spre dialog a CNAS cu toţi actorii care pot contribui la redesenarea și întărirea sistemului de sănătate, asigurarea echilibrului și stabilităţii în sistemul medical într-un an extrem de dificil. Dialogul cu pacienţii, furnizorii de servicii medicale, stabilirea relaţiilor interinstituţionale cu principalii actori din sistem rămân repere de bază. 

De la preluarea mandatului, am constituit grupuri de lucru cu asociaţiile de pacienţi, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor, Colegiul Stomatologilor, Ordinul Biologilor. Prin intermediul CMR s-au stabilit grupuri de lucru împreună cu medicina de familie, ambulatoriul de specialitate și spitale. Astfel, am continuat în mod firesc proiectele iniţiate în ultimii trei ani la CMR.

Repere de bază ale sistemului medical

Cum arată un sistem medical eficient?
La baza oricărui sistem medical eficient există minimum trei repere: accesul pacientului la servicii medicale de calitate; asigurarea pentru furnizorii de servicii medicale aflaţi în contract cu Casa a unor condiţii cât mai decente și civilizate pentru a-și desfășura activitatea și a putea performa; debirocratizarea sistemului medical. De asemenea, o finanţare corectă a întregului personal medical, cu atenţie acordată eficientizării activităţii medicale, dar și prevenirii pierderilor nedorite, dar posibile.

Este esenţial ca pacienţii să aibă acces la informaţie medicală corectă, să înţeleagă că există prevederi în Contractul-cadru care le permit să acceseze servicii de prevenţie.

Piramida serviciilor medicale poate prezenta minimum două aspecte, unul descriptiv și altul structural. Aspectul descriptiv – întotdeauna la baza piramidei să se regăsească serviciile de prevenţie. Activităţile dedicate prevenirii bolilor sunt urmate de depistarea factorilor de risc, diagnostic precoce, tratament, monitorizare, reinserţia medico-socială, medicina vârstelor extreme și, nu în ultimul rând, medicina de vârf. 

Dacă ne referim la aspectele structurale, vom porni de la medicina comunitară și cea școlară, pentru a căror susţinere administraţia locală joacă sau ar trebui să joace un rol esenţial. (...) O piramidă corect așezată, strategic vorbind, înseamnă identificarea priorităţilor din sistemul de sănătate, existenţa unor direcţii clare de acţiune bazate pe analiza sistemului și, în final, o cale de a asigura echilibru și stabilitate în sistem.

Mai sunt multe de rezolvat

Ce schimbări ar fi necesare la nivelul spitalelor pentru eficientizarea sistemului?
Avem nevoie să dezvoltăm aceste spitale, să avem specialităţi de forţă, astfel încât să putem trata pacienţii la cele mai înalte standarde în spitalele din ţară. Îmi doresc acest lucru pentru specialităţi precum Oncologie, Pediatrie, Cardiologie, Neurochirurgie, maternităţi. În esenţă, pentru fiecare specialitate. Îmi doresc ca toate maternităţile să fie dotate corespunzător, să poată acorda toate îngrijirile. Sigur, progrese s-au făcut, dar mai sunt lucruri de rezolvat.

Care ar fi acestea?
Avem nevoie să dezvoltăm resursa umană în medicină. Vorbim aici și despre tinerii medici, dar și despre asistenţii medicali. Mai precis, despre formarea lor pe specialităţi deficitare, pentru asistenţa medicală a diferitelor segmente de vârstă. Asigurarea sistemului cu resursă umană de calitate rămâne garanţia desfășurării unui act medical optim pentru pacient. Accesul pacienţilor la servicii medicale, debirocratizarea și finanţarea corectă a sistemului medical reprezintă piloni esenţiali în strategia dezvoltării sistemului medical. Sunt proiecte pe care sper să le vedem împlinite în viitorul apropiat.

Proactivi pentru sănătatea noastră

Ce proiecte ar putea fi realizate pe termen scurt?
Stabilizarea sistemului. La 1 iulie se vor introduce modificări în cadrul programului de depistare a cancerului, care vor viza inclusiv persoanele neasigurate. Printre priorităţile noastre rămâne și dezvoltarea medicinei adolescentului. În prezent ne confruntăm cu provocări extreme: de la modernizarea stilului de viaţă în ultimele decenii la extremele nedorite induse de industrializarea excesivă, poluarea, încălzirea globală, până la patologiile noi: tulburări comportamentale, dependenţă de calculator sau alte dispozitive electronice, efecte dramatice ale dependenţei de tutun, alcool, droguri. Să nu uităm de sarcinile la minore, de lipsa educaţiei medicale la copii. Informaţia corectă pe care noi putem să le-o oferim înseamnă un pas uriaș. Iar acest lucru se poate face prin dezvoltarea de programe educaţionale de tip preventiv.

Cum ar putea fi stabilizat sistemul medical din România?
În primul rând, prin informarea corectă a tuturor celor care beneficiază de el. Să punem la punct campania de informare a pacientului despre care am vorbit în ultima perioadă și să stabilim un parteneriat, în așa fel încât mai mulţi actori din sistem să poată fi implicaţi. Dacă vom reuși acestea, vom putea, în primul rând, să aducem la cunoștinţa pacientului faptul că are acces la servicii medicale care pot să-i păstreze sănătatea. Pentru atingerea acestui deziderat, este necesar ca fiecare om să devină proactiv și să vină anual la un control la medicul său de familie, în luna în care este născut.

 Așa cum spuneam la începutul discuţiei noastre, dialog, stabilitate, prevenţie sunt doar câteva dintre dezideratele pe care mi le-am propus împreună cu echipa de la CNAS. Într-un an provocator, ca acesta pe care îl traversăm, sper să fim cu toţii – populaţie, personal medical, media, factorii de decizie din sistem – împreună, în acest proiect naţional dedicat propriei noastre sănătăţi.