Expunerea pe termen lung la razele soarelui îmbătrânește pielea prin distrugerea colagenului din tegument și formarea de radicali liberi. La acestea contribuie și fumatul, consumul de alcool, moștenirea genetică ș.a.
Radiaţiile solare pătrund până în profunzimea dermei unde deteriorează ADN-ul celular și distrug fibrele de colagen, fapt care duce la creșterea producţiei de melanină în epidermă (bronzarea) și de elastină anormală. Aceasta din urmă duce la activarea exagerată a unor enzime numite metaloproteinaze care refac incomplet structura fibrelor de colagen și le pliază greșit. Întregul proces se repetă zilnic în cazul expunerii excesive la lumina soarelui, iar în timp duce la îmbătrânirea pielii.
Apariţia ridurilor, a petelor hiperpigmentare (lentigine) și a telangiectaziilor în special la nivelul feţei și al mâinilor înainte de 35 de ani este semn de îmbătrânire prematură a pielii. Persoanele cu pielea deschisă la culoare, care se ard ușor la soare, sunt mai predispuse la acest fenomen. Pe termen lung, riscul de apariţie a leziunilor premaligne (precum keratozele actinice) și a cancerului de piele (inclusiv melanom malign) este mult mai mare la cei care prezintă semne de deteriorare prematură a pielii.
Cu toate că lumina soarelui are rolul de a fixa vitamina D, sinteza acesteia la o persoană sănătoasă necesită o expunere de 10 minute. În situaţii particulare, experţii recomandă mai degrabă consumul de suplimente cu vitamina D, decât expunerea excesivă la lumina soarelui (în special între orele 10:00 și 15:00). De menţionat că zăpada, nisipul și apa accentuează expunerea prin reflectarea razelor, iar sticla, norii întunecaţi, fumul și smogul filtrează radiaţiile.
Toate efectele nedorite descrise mai sus pot fi prevenite prin evitarea expunerii la radiaţiile ultraviolete (UV), fie ele din sursă naturală (lumina soarelui) sau artificială (solarii), purtarea de îmbrăcăminte de protecţie și aplicarea de creme cu SPF (Sun Protection Factor). În SUA, FDA (Administraţia pentru Alimente și Medicamente) clasifică produsele în funcţie de acest factor de protecţie: cu cât numărul este mai mare (de exemplu, 50), cu atât protecţia este mai puternică. Ingredientele care absorb radiaţiile includ cinamaţii, salicilaţii și derivaţii de PABA, iar cele care blochează sau reflectă fizic razele includ oxidul de zinc și dioxidul de titan. În general, pentru o protecţie optimă se recomandă produse cu SPF 30 sau mai mare. Acestea se găsesc sub formă de creme, geluri, spume și sprayuri, dar cremele, deși pătrund mai greu în piele, persistă mai mult la nivelul ei.
Recomandarea este ca aplicarea să se facă cu 30 de minute înainte de expunerea la soare, după fiecare sesiune de înot sau exerciţiu fizic și la fiecare două-trei ore în timpul expunerii prelungite.
Deși în prezent există numeroase produse anti-aging cu vitamina C, E și retinol (care cresc turnoverul celular), precum și terapii de rejuvenare (cum ar fi peelingurile chimice sau tratamentele cu laser), prevenţia rămâne cea mai bună „vindecare”. Astfel, aplicarea cremelor cu SPF ori de câte ori este necesar previne arsurile solare și îmbătrânirea prematură a pielii cu toate efectele lor pe termen lung. În concluzie, putem spune că nu există un bronz sigur.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
