Revenirea la viaţă a acestei, mai mult ca oricând, indispensabile publicaţii, iniţiativă a medicului-scriitor Banu Rădulescu – dispărut în urmă cu 11 ani – ca şi aceea a fondării Fundaţiei Culturale Memoria, se datorează sprijinului financiar (pentru numărul dublu 68–69/3–4/2009) al dlui prof. dr. Corneliu Constantinescu, matematician cunoscut, fost deţinut politic al regimului comunist, în prezent trăitor la Zürich. Dar focalizarea atenţiei publice asupra dispariţiei revistei, iată, cu o finalitate dorită, revine unor periodice culturale şi unor personalităţi ale societăţii civile. „Viaţa medicală“ a dat şi ea alarma, la timpul potrivit, chiar dacă impactul mediatic al unui săptămânal de nişă nu va fi fost la fel de puternic. Recenta reapariţie cuprinde texte dintre cele mai interesante. Între acestea, cităm: Comunismul şi lupta sa contra religiei (Sergiu Grossu), 60 de ani de la revolta ţăranilor din Gura Râului (Coriolan Brad), E timpul ca România să rupă tăcerea (Ion Mihai Pacepa), Cărările unor vieţi prigonite (Andreea Popa), Poveste adevărată despre comunism (Ana Larisa Rus), Comunismul mi-a distrus familia (Dalia Hereş), O mare conştiinţă a secolului XX – Andrei Saharov (Tudor Iorga), Gorbaciov şi căderea comunismului în blocul sovietic – interviu cu Pavel Stroilov, Între trecut şi memorie (Diana Mărculescu), Consecinţele intrării trupelor sovietice în România (Franz Schuttack).
Sub semnătura dr. Antoaneta Andriţa (1935–2002) se publică fragmente din Jurnalul său, alimentat cu însemnări de-a lungul anilor, inclusiv în perioada când era medic de circumscripţie sanitară rurală la Dobroteşti – fostul raion Roşiorii de Vede. Aici, în ziua de 7 martie 1961, medicul asistă la răscola ţăranilor din comună împotriva celor care, răpindu-le pământul, doreau să-i constrângă totodată la a intra în colectiva agricolă. Cu acordul revistei „Memoria“, reproducem mai jos un fragment, părându-ni-se că el se integrează intenţiei noastre publicistice exprimate sintetic în colontitlu.