Fotografiile alăturate şi-ar avea locul
într-o istorie a alcoolismului din România, dar şi într-un studiu despre etica
fotografiei medicale. Utilizarea fotografiei în medicină a sporit cunoaşterea,
dar a şi introdus o problemă: realizarea de imagini ale pacienţilor fără consimţământul
informat nu este etică şi poate avea consecinţe asupra bolnavilor ori
familiilor acestora.
Imaginile fac parte din Tabloul beţiei. Iconografia alcoolismului, colaj alcătuit din
desene, fotografii şi comentarii. Lucrarea, destinată expunerii publice, a fost
realizată, la sfârşitul secolului XIX, de Constantin Thiron (1853–1924),
profesor de patologie şi terapeutică generală la Facultatea de Medicină din Iaşi,
membru al Ligii române contra alcoolismului, autorul „Cărţii contra beţiei“
(1900), premiat internaţional pentru activitatea sa antialcoolică. Mina
Minovici l-a cooptat ca membru în comitetul de redacţie al revistei Antialcoolul. Organul Ligei 
Antialcoolice –
Secţiunile Iaşi-Bucureşti, alături de alţi universitari ca Victor Babeş,
George Bogdan, Alexandru Obregia, George Marinescu, Thoma Ionescu sau A. D.
Xenopol.
Tabloul beţiei este un atlas desfăşurat:
de la istoria viţei-de-vie la aspectele medico-sociale ale consumului de
alcool. Autorul dovedeşte o cunoaştere atentă a multiplelor aspecte incluse în
chestiunea alcoolismului. Tabloul este împărţit în serii, fiecare serie având
planşe şi figuri: Fabricarea băuturilor alcoolice fermentate şi distilate;
Alcoolul nu este un aliment; Alcoolismul experimental la animale; Anatomia şifiziologia normală; Efectele patologice ale alcoolismului cronic asupra
corpului uman; Fiziognomia alcoolizaţilor; Alcoolismul cronic producător al
alienaţiei şi degenerării mentale; Descendenţa alcoolică: boale, deformaţiuni,
stigmate fizice şi monstruozităţi. Decrepitudinea rasei; Scene brutale din viaţa
de familie şi socială ale beţivului şi frustrarea bănescă a familiei de către
dânsul; Accidente nedorite ale beţivului; Sinuciderea ca rezultat al beţiei;
Moartea prematură a beţivului; Moartea subită a beţivului, autopsia
medico-legală, găsirea alcoolului în stomah, ficat şi creier; Probă
experimentală; Experienţă fiziologică; Câteva cercetări patologice şi sociale
asupra alcoolismului.
În Planşa LXII, profesorul Thiron a inclus
imaginile unui grup de „patru bolnavi foarte gravi, de alcoolism cronic, aflători
în Spitalul S-tu Spiridon Iaşi, în ziua de 15 August 1897“. Patologia acestor
pacienţii, fotografiaţi în faţa clinicii, este descrisă astfel: „Hipertrofia ficatului.
Miocardită. Ascită. Edem membre inferioare şi pleoape. Asistolie.“ (foto 1); „Emoragie cerebrală. Emiplegie
stângă, membru superior şi inferior. Hipertrofia ficatului. Acne rosacea şi
varicozităţi ale nasului.“ (foto 2);
„Acest bolnav declară fórte sincer că, având profesiune de poştalion-surugiu, căpăta
multe bacşişuri pe care le întrebuinţa la băutură. Arterio-scleroză, afazie,
hemiplegie, hipertrofia cord şi ficat. Dilat. stomah.“ (foto 3); „Ciroza atrofică, hipertrofia splinei. Arterio-scleroză.
Ascită pentru care s’au făcut mai multe puncţii. Cachexic. Alcoolism şi
paludism.“ (foto 4).
Materialul documentar realizat de prof. dr.
Constantin Thiron are şi o morală: „Sărăcia provine din cauza beţiei, care
împiedică orice economie, produce boale, desobişnuinţa de a munci, adică lenea,
iar din acestea isvorăsc toate dezastrele relativ la individ, familie şi
societate“.
„Abordarea
coordonată, integrată şi în special multisectorială“, recomandată recent de
Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, urmare a studiului privind
impactul economic al consumului de alcool asupra sistemului sanitar, a debutat
în România încă din secolul XIX. Din păcate, rezultatele se pot vedea astăzi.
„De nu se va pune stavilă consumării tot mai întinse a alcoolului, peste o sută
de ani, numai Dumnezeu mai ştie ce ticăloşie va fi între oameni.“ (George Coşbuc,Duşmanul dintre noi. Conferinţă ţinută la
cercurile culturale, Bucureşti, 1905, p. 12)
