Prin amabilitatea Societăţii de Stomatologie
Estetică din România, primim revista oficială a acestei asociaţii profesionale şi
remarcăm cadenţa apariţiei, precum şi grija prin care această publicaţie poate
ajunge la fiecare medic dentist din ţară.
Faţă de apariţiile anterioare, numărul trei
din septembrie al Cosmetic Dentistry depăşeşte puţin aşteptările cititorilor, dar
lasă şi urma unor uşoare nedumeriri pe care, fără nicio îndoială, poziţiile
ulterioare ale publicaţiei le vor lămuri.
Într-un Editorial de bilanţ, ne surprinde,
oarecum, degajarea directă prin care se apreciază că realizările SSER au ajuns
la nivelul care în urmă cu ceva vreme doar „în vise“ putea fi atins şi menţionarea
ca realizări deosebite a două cursuri şi a unui parteneriat universitar. La
această sinteză autorul adaugă, alături de dorinţele sale de mai bine, urări către
cititori pentru o toamnă bogată în practica de zi cu zi şi cam atât.
Corpul revistei conţine nouă articole
repartizate în patru secţiuni. Nivelul acestora se plasează între abordări
interdisciplinare de vârf („Celulele stem în implantologia dentară“, dr.
Antonio Pelegrine) şi propuneri de soluţii pentru situaţii concrete („Refacerea
ţesutului parodontal în zona estetică“, „Detalii ale laserului cu dioxid de
carbon şi aplicaţii ale acestuia în medicina dentară“).
Reţinem, pentru acurateţe şi pentru valoarea
practică deosebită, contribuţia dr. Cesare Ferri privind „Designul de punte
convingător“ şi studiul dr. F. Heinemann, dr. T. Mundt şi prof. dr. C.
Bourauel, bine articulat şi de interes constant pentru dentişti, în chestiunea
unei tehnici complementare utile pentru implanturile convenţionale.
Subliniem că toate articolele sunt susţinute
de o iconografie utilă şi de bună calitate, dar ne permitem, în mod colegial, să
sugerăm redacţiei acestei distinse publicaţii pericolul de a imprima printului
o anumită alură glossy care i se potriveşte mai puţin.
În
privinţa conţinutului, părerea noastră este că un singur autor român în
cuprinsul revistei este prea puţin şi că politica editorială a unui oficios ştiinţific
al unei societăţi medicale româneşti ar trebui să asigure premisele unor
contribuţii mai consistente din acest punct de vedere.
