O problemă de
sănătate publică mai puțin abordată vizează comportamentul de
autovătămare corporală în rândul adolescenților. Sándor Kalmár
vorbește despre acest subiect în nr. 70 din iunie 2016 al revistei Buletinul
Asociației Balint.
În condițiile în care majoritatea tulburărilor psihice debutează
în adolescență și la adulții tineri, autovătămarea corporală
non-suicidară poate fi explicată prin tulburările de dezvoltare a
personalității, cauzate de deficiențele educaționale.
Specialistul trece în vedere tipurile de autovătămare și
variantele terapeutice, însă rămân fără răspuns câteva
întrebări referitoare la baza genetică, neurologică și
biochimică a acestei patologii, legătura acesteia cu anumite boli
fizice sau psihice ori momentul în care se va conștientiza rolul
educației și prevenției, la adevărata lor valoare.
„Mișcare,
disciplină și atașament“ – acestea sunt cele trei reguli în
educarea câinilor, dar și a tinerilor, formulate de Cesar Millan.
Pornind de la acest concept, Zöldi Emese, sub coordonarea conf. dr.
Camelia Stanciu a analizat, într-un referat, capacitatea terapiei
asistate de animal (TAA) de schimbare a emoțiilor și conduitei în
activitățile de grup la tinerii cu dizabilități. Având ca
obiectiv explicarea rolului emoțiilor și sprijinului afectiv oferit
de câine în activitățile terapeutice, s-a observat că tinerii,
care la început erau dominați de teamă, au ajuns să accepte
animalul, acesta devenind un bun catalizator, care a adus beneficii
terapeutice palpabile.