Ediţia
în limba română a revistei British Medical Journal, din decembrie
2013, publică, în cadrul rubricii „Editoriale“, o serie de articole, printre
care şI „Obezitatea maternă şi riscul de boală cardiacă la urmaşi“. Semnatarul
acestuia, Pam Factor-Litvak, epidemiolog, profesor asociat la Mailman School of
Public Health, Columbia University, New York, încearcă să demonstreze că
alimentaţia exagerată a mamei şi obezitatea, ca şi subnutriţia maternă, „sunt
asociate cu modificări certe în mediul intrauterin“, care generează un aport
crescut de nutrienţi la fătul în dezvoltare. În acest fel, spune autorul,
mecanismele de adaptare fetale pot conduce la dereglări „permanente sau
tranzitorii în programarea metabolică“. Datele folosite de autor provin din mai
multe observaţii, pe care acesta le citează din abundenţă. Un alt subiect, amplu
dezbătut, este găzduit de rubrica „Controverse“ şi se referă la utilitatea iniţierii,
la nivel european, a unui program universal de vaccinare împotriva hepatitei B.
Profesorul Pierre Van Damme şi colegii săi de la Institutul de Boli Infecţioase
şi Vaccinuri al Universităţii din Antwerp (Belgia) susţin această idee, în timp
ce Tuija Leino şi colegii săi de la Institutul Naţional pentru Sănătate şi
Asistenţă Socială, Helsinki (Finlanda) consideră că, în condiţiile în care
resursele existente sunt limitate, în ţările cu o incidenţă foarte scăzută a
hepatitei B este greu de justificat un astfel de program „pentru prevenirea
cazurilor iatrogenice rare“. Ei spun că „o armonizare a programelor de
vaccinare la nivel european nu este un scop în sine“, câtă vreme există diferenţe
de infrastructură şi de epidemiologie.
