„Ştiind că îmbătrânesc şi că sunt
muritori, oamenii sunt preocupaţi de noţiunea de timp şi mai ales de trecerea
ireversibilă a timpului“, îşi începe editorialul din ultimul număr pe 2013 al
revistei trimestriale a Societăţii Academice de Medicină a Familiei – Practica medicală – prof. as. dr.
Adrian Restian, redactor şef al revistei. Dar, deşi în ultimul secol noţiunile
de spaţiu şi timp au fost modificate profund – fizicienii au descris o lume cu
11 dimensiuni, ba chiar cu 20 –, profesorul Restian spune că încă avem, în
mintea noastră, „imaginea de timp şi de spaţiu absolut, pe care Isaac Newton a
introdus-o acum 400 de ani (...), continuăm să gândim într-o lume cu patru
dimensiuni“, timpul fiind una dintre ele. Am rămas tributari fizicii
mecaniciste, mult depăşită de complexitatea şi subtilitatea fenomenelor
patologice actuale, dar şi de „descoperirile fizicii contemporane, foarte greu
de înţeles“. De aceea, spune editorialistul, va trebui să trecem de la medicina
moleculară la cea cuantică – să nu ne limităm doar la a gândi lucrurile în
molecule palpabile, ci şi în câmpuri de unde şi probabilităţi. Şi asta, pentru
că „organismul nostru nu este numai un sistem fizic sau chimic, ci şi un sistem
de comunicaţii“. Este un editorial amplu, care încearcă să explice dimensiunea
spaţială a organismului uman, mecanismele de luptă antientropică ale acestuia
etc., dar şi felul în care se poate acţiona asupra dimensiunii sale temporale.
Din oferta editorială a acestui număr al revistei, am remarcat un referat
foarte bine structurat privind tuberculoza şi practica stomatologică, dar şi o
serie de studii privind: rolul aportului sodat, al natriurezei şi al sensibilităţii
la sare în etiopatologia hipertensiunii arteriale esenţiale, determinarea DXA
la nivelul antebraţului, la femeile din România aflate în postmenopauză etc.
