Din
cuprinsul revistei Chirurgia nr. 6, noiembrie-decembrie 2014, semnalăm articolul
privind tratamentul chirurgical al cancerului gastric în Japonia, de la
standardizare către individualizare, semnat de K. Maruyama şi H. Katai (Tokio).
Asociaţia japoneză pentru cancer gastric, fondată în 1962, a organizat
întruniri ştiinţifice anuale, a creat, împreună cu spitalele membre un registru
naţional şi a publicat Clasificarea Japoneză a cancerului gastric şi ghidul de
tratament în cancerul gastric. Proporţia de cancere gastrice în stadiul I a
fost de 22,5% între 1963 şi 1966, crescând la 59,3% în 2008. Rata de
supravieţuire la cinci ani a fost de 37,5% pentru cazurile de rezecţii gastrice
în perioada 1963–1966, şi a crescut la 70,1% în 2008. Principiile terapeutice
chirurgicale s-au modificat de la „intenţie de radicalitate prin chirurgie
extensivă şi standardizată“ la „abordare chirurgicală individualizată şi
rezonabilă, axată pe siguranţă şi calitate a vieţii“. Această tendinţă a dat
naştere unei palete variate de tratamente chirurgicale: operaţii minim
invazive, operaţii de prezervare a funcţionalităţii, extensie optimă a
limfadenectomiei şi operaţii agresive, dar sigure.
M.
R. Diaconescu, M. Glod, I. Costea, M. Grigorovici, S. Diaconescu (Iaşi) trec în
revistă exereze tiroidiene şi timice în chirurgia hiperparatiroidismului (Hp).
Studiul retrospectiv realizat a cercetat incidenţa, formele clinice, histologia
şi atitudinea chirurgicală adoptată în leziunile tiroidiene şi timice
coexistente într-o serie de 82 de cazuri consecutive de Hp operate în perioada
1984–2013. Evaluarea meticuloasă pre- şi intraoperatorie a tuturor
observaţiilor de Hp a permis actuala orientare către chirurgia minim invazivă a
acestor leziuni în dauna explorării bilaterale tradiţionale, preferinţă ce
creşte totuşi riscul potenţial al ignorării unor leziuni tiroidiene sau timice
semnificative. Chirurgul trebuie să fie avizat asupra posibilităţii de a se
confrunta cu asemenea leziuni sincrone şi determinat pentru a practica o
operaţie completă într-un singur timp.
Despre
strategiile chirurgicale în pancreatita acută severă – indicaţii, complicaţii
şi aborduri chirurgicale discută L. Kiss, Gh. N. Sârbu, A. Bereanu, R. Kiss
(Sibiu). Atitudinea conservatoare este un concept terapeutic ce promite.
Intervenţia chirurgicală întârziată până după a treia săptămână de la debutul
afecţiunii creşte semnificativ şansa de supravieţuire. Apariţia complicaţiilor
este obişnuită, cu evoluţie spre insuficienţă organică, ce necesită intervenţie
de urgenţă. Necroza de colon reprezintă un factor de prognostic independent al
supravieţuirii.
V. Deaconescu
şi colab. (Bucureşti) au abordat tratamentul chirurgical în cancerul de rect
stenozant. Motivaţia chirurgiei ca prim gest terapeutic (pe lotul studiat de
autori) a fost dată de necesitatea rezolvării complicaţiei de tip ocluziv,
pacienţii beneficiind ulterior de radio- şi chimioterapie. Oportunitatea unei a
doua intervenţii chirurgicale, în scopul îndepărtării tumorii, a fost stabilită
pe baza răspunsului terapeutic la radio- şi chimioterapie.
