Microbiota
intestinală reprezintă o parte importantă a organismului uman, având numeroase
funcții și, în același timp, prin dezechilibrele care au loc la nivelul său,
fiind implicată în diverse patologii. Cercetarea în domeniul microbiotei a
început relativ recent, dar a evoluat într-un ritm aproape fără precedent. Homo
bacteriens – implicațiile microbiomului intestinal – aceasta este tematica
primului număr din 2017 al revistei Infecțio.ro.
Compoziția microbiotei intestinale începe
să fie alcătuită încă dinainte de naștere. Ulterior, modul în care sugarul este
hrănit influențează semnificativ compoziția microbiotei intestinale a acestuia.
Conform Organizației mondiale a sănătății, alăptarea este recomandată tuturor
nou-născuților până la șase luni, cu suplimentare până la 12 luni. În jurul
vârstei de 2–3 ani, microbiota ajunge la o formă asemănătoare cu cea a
adultului.
De-a lungul vieții, compoziția microbiotei
intestinale poate fi influențată de diverși factori, de la alimentație și
mediu, până la medicamente administrate – în special antibiotice sistemice –, a
explicat conf. dr. Gabriela Loredana Popa. Implicațiile alterării microbiotei
intestinale sunt variate, cu repercusiuni la nivel local și sistemic: boli
intestinale, afecțiuni hepatice, în unele studii fiind evidențiată și asocierea
cu diverse boli reumatologice, afecțiuni sistemice metabolice sau chiar
neuropsihiatrice.