Directorul revistei Memoria, prof. dr. Nicolae Constantinescu, glosează în editorialul său pe marginea unor subiecte de perenă actualitate: după dobândirea libertăţii și democraţiei, importante sunt „identitatea și demnitatea noastră ca români”, citând în acest sens un paragraf din dis­cursul Regelui Mihai, rostit în faţa Parlamentului României la 25 octombrie 2011. „Nu voi înceta să repet: criminala orânduire comunistă a avut drept ţinte alienarea individului, obligat să nu spună ceea ce gândea, desfiinţarea proprietăţii private pentru a-l transforma pe același individ din independent social în dependent și deci manevrabil (…)”, afirmă cu patos editorialistul.

Lovitură de stat și crime politice

        Lovitura de stat din 30 decembrie 1947, constând în forţarea brutală a abdicării Regelui, este analizată și expusă cronologic de realizatoarea tv Marilena Rotaru. Amplul text este benefic îmbogăţit de studiul muzeografului giurgiuvean Fl. Breazu: „Din culisele tragice ale alegerilor din 1946. Elucidarea unei crime politice: cazul Gheoghe Pană din Giurgiu”.

        Dar acest asasinat nu a fost singular! Face parte dintr-o lungă suită bine documentată și prezentată în articolul semnat de Gh. Petrov, „Crimele Securităţii. Execuţia lui Alexandru Grindean din Silivașul de Câmpie, jud. Bistriţa-Năsăud”. După falsificarea alegerilor din ’46 și până la începutul anilor ’60, când lumea unei bune părţi a satelor se opunea deposedării de pământ și înfiinţării gospodăriilor agricole colective, Grindean, etichetat sabotor și dușman al regimului, a fost arestat. În drumul spre sediul unde i s-a spus că va trebui să fie supus anchetei, a fost împușcat de securiști cu focuri de revolver și abandonat într-un șanţ, lângă un lan cu porumb. După 1989, această crimă – una dintre multe– a făcut obiectul unor dosare penale.

Revolta din Brașov

        Pe mai multe pagini ale „revistei gândirii arestate” se comemorează 35 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni (15 noiembrie 1987). Elevi ai Colegiului Naţional „Dr. Ioan Meșotă”, coordonaţi de profesorul de istorie Camil Ionescu, realizează interviuri cu cinci participanţi la acele evenimente.

        Mihaela Murgoci și Cosmin Budeancă, redactorul-șef al „Memoriei”, publică un amplu și interesant dialog cu Ion Iancu, salariat al fostei fabrici „Bușteni”. Discută despre evoluţia sa profesională, lipsurile și mentalităţile muncitorești, șefi și subalterni, „epoca Ceaușescu”... Cele de mai sus sunt exemple, doar „un semnal” din cuprinsul bogat, inedit al acestui număr al publicaţiei Fundaţiei Culturale „Memoria”.