În
cel mai recent număr al revistei UMF „Iuliu Hațieganu”, Clujul medical,
citim despre influența pe care o exercită flora gastrică asupra afecțiunilor
situate la același nivel al tubului digestiv. Deși până recent s-a crezut că
stomacul conține un mediu steril, după descoperirea H. pylori au mai
fost găsite și alte bacterii stomacale (lactobacili, streptococi, stafilococi,
enterococi, clostridium și pseudomonas), care ar putea avea un rol în patologia
gastrică, de la ulcerul peptic până la cancerul gastric. Dovezile științifice
nu sunt însă suficiente, iar teoria este mai mult sau mai puțin acceptată.
Ultimele
noutăți în privința cancerului colorectal (CCR) sunt reprezentate de terapiile
moleculare țintite, constituite din receptori antifactor angiogenetic și
antifactor de creștere epidermală. Acestea au o specificitate mai mare pentru
celula canceroasă și o toxicitate mai mică pentru țesuturile normale,
comparativ cu chimioterapia. Toxicitatea lor crește însă pe țesutul cardiac,
fiind necesare mai multe studii în acest sens.
Într-un
articol semnat Andrei Mihai Malutan putem citi despre endometrioza
extragenitală, apărută pe vechile cicatrici chirurgicale. Această patologie
este rară, reprezentând 2% din cazurile de endometrioză. Din cele 14 cazuri
prezentate în articol, 78,57% au suferit o cezariană în antecedente și 57,14%
au avut diagnosticul stabilit corect preoperator. Alte articole interesante din
revistă discută despre un caz de asociere între sindromul X fragil,
translocarea robertsoniană (13, 22) și autism la un copil sau despre debutul
tardiv al unei tumori neuroectodermale pulmonare.
