Newsflash
Ars Medici

Actualităţi privind infecţia cu SARS-CoV-2

de Dr. Radu GOLOGAN - apr. 17 2020
Actualităţi privind infecţia cu SARS-CoV-2

În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.

Precizări a adus un studiu virusologic realizat în acest an de Wölfel R. și colab. (1) pe pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 prin reacţia de polimerizare în lanţ în timp real cantitativă (quantitative real-time polimerase chain reaction, qRT-PCR), cu forme ușoare de boală, de vârstă tânără sau medie și fără comorbidităţi, internaţi la spitalul din München. Astfel, s-a constatat că:

1) nu există o diferenţă notabilă privind rata de detectare a virusului între probele prelevate din nazo- și din orofaringe;

2) toate probele recoltate în zilele 1-5 au fost pozitive (ziua 1 fiind cea cu primul simptom semnalat), încărcătura virală medie fiind de 6,76 x 105 copii de ARN/tampon de prelevare și de 7,00 x 106 copii de ARN/ml de spută;

3) după ziua a cincea, tampoanele recoltate au avut o încărcătură virală medie de 3,44 x 105 copii ARN/tampon, iar rata detectării a scăzut la cca. 40%, ultima probă pozitivă fiind înregistrată în ziua 28, detectabilitatea în spută scăzând mai lent, îndeosebi în caz de afectare pulmonară;

4) virusul infecţios a fost evidenţiat doar în primele opt zile de boală, mai frecvent din spută decât din faringe, deși încărcătura virală evaluată prin RT-PCR s-a menţinut la cote ridicate (probele cu <106 copii/prelevat nu au furnizat virus infecţios);

5) replicarea virală activă a fost evidenţiată în probele din faringe numai în primele cinci zile;

6) nu a fost evidenţiat virus infecţios în urină, scaun, sânge, indiferent de nivelul încărcăturii de ARN viral;

7) ARN-ul viral a fost detectat în scaun în cantităţi comparabile cu cele din spută, pe o perioadă de trei săptămâni, constatându-se și o replicare virală în tractul gastrointestinal;

8) analiza genomică secvenţială (new generation sequencing) a arătat existenţa de genotipuri diferite în spută și în faringe;

9) nu se constată o eliminare abruptă, ci lentă, dar continuă, a virusului, odată cu seroconversia anticorpilor neutralizanţi, care are loc de regulă la 15 zile de la debut.

     Se consideră că o probă prelevată simplu din faringe este suficientă pentru diagnostic în acest stadiu al infecţiei, nivelul maxim al încărcăturii virale fiind atins înainte de ziua a cincea. Această dinamică apare mult diferită de cea a infecţiei cu SARS-CoV-1, unde nivelul maxim al ARN în faringe (mai redus de 1.000 ori decât în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2), se produce în zilele 7-10, iar izolarea de virus este rareori pozitivă, pentru că nivelul maxim de încărcătură virală și replicarea virală activă se realizează  cu precădere în plămân. Aceste date explică în bună măsură diferenţele evolutive dintre cele două infecţii cu coronavirus la om, respectiv contagiozitatea mult mai mare și frecvenţa mai redusă a pneumoniilor, raportat la numărul de infectaţi, în COVID-19.

Efectele hidroxiclorochinei

     Într-un articol din 22 martie a.c., accesibil online (2), Zhaowei Chen publica rezultatele primului studiu randomizat privind eficacitatea tratamentului cu hidroxiclorochină în COVID-19. Pe un lot de 31 de pacienţi cu vârsta medie de 45 ani, internaţi cu COVID-19, prezentând pneumonie la examenul radiologic, dar un raport SaO2/SPO2 >93% sau PaO2/FIO2 > 300 mmHg și trataţi în sistem randomizat timp de 5 zile cu 400 mg de sulfat sau fosfat de hidroxiclorochină, și având ca obiectiv evaluarea comparativă cu un lot martor a duratei de timp până la vindecarea clinică, s-a constatat:

1) reducerea semnificativă statistic a perioadei de febră și tuse;

2) ameliorarea pneumoniei la 80% dintre pacienţii trataţi, faţă de numai 55% în grupul de control, la 61% din cei trataţi consemnând-se o remitere a imaginilor radiologice.

Nu s-au înregistrat efecte adverse semnificative. Niciunul din cei 80 de pacienţi cu lupus eritematos sistemic aflaţi în evidenţa departamentului cu tratament cronic cu hidroxiclorochină nu a prezentat COVID-19. În ansamblu, hidroxiclorochina s-a dovedit, prin acest mic studiu, capabilă să reducă în timp scurt durata formelor medii de boală și să împiedice evoluţia spre forme severe, confirmând și completând datele publicate anterior. Sunt necesare date similare mai ample pentru ca medicamentul să fie autorizat de forurile abilitate.

Utilizarea plasmei

     Utilizarea plasmei convalescente de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 este considerată o opţiune de către Administraţia pentru Alimente și Medicamente (Food and Drug Administration – FDA) din SUA, părere transmisă într-un comunicat emis la 3 aprilie (3). Recomandată pentru a fi aplicată în studii clinice, fiind considerată un medicament nou experimental, plasma de convalescent primește aprobare de utilizare și de către medici. Totuși, administrarea acestui tratament se va putea face doar în scop terapeutic la pacienţii cu forme severe sau ameninţătoare de viaţă, în urma aprobării de către FDA a fiecărui caz în parte, prin solicitarea efectuată de medicul curant, care va trebui să completeze un formular special.

     Pacienţii cu COVID-19 pot prezenta simptome atipice care pot întârzia diagnosticul, acest lucru
favorizând răspândirea virusului. Un astfel de exemplu este cazul clinic prezentat recent de autori chinezi (4), la care simptomele la debutul bolii au fost exclusiv digestive (timp de trei zile, diaree severă apoasă cu șase scaune/zi, uneori sanghinolente, anorexie, astenie), fără consum de alimente incriminabile. De remarcat absenţa oricărui simptom respirator, în condiţiile prezenţei imaginilor radiologice de pneumonie. Faptul că era originar din Wuhan, fără să fi fost în contact cu piaţa de fructe de mare, precum și contactul indirect cu un pacient cunoscut au facilitat diagnosticul.

Afectarea cardiovasculară

     Afectarea cardiacă produsă de SARS-CoV-2 este analizată într-o serie de articole recente (5-7). Autorii au semnalat existenţa unor valori ridicate ale troponinei I sau T la aproximativ 50% dintre pacienţii analizaţi, valori mai mari corelându-se cu rata considerabil mai mare a mortalităţii, inclusiv la cei fără afectare miocardică preexistentă (37,5%). Creșterea în timp atât a nivelului troponinei, cât și
a peptidului natriuretic de tip B a fost în concordanţă cu deteriorarea stării clinice și cu evoluţia spre deces. Pacienţii cu afectare miocardică au prezentat mai frecvent, concomitent, leucocitoză, precum și valori crescute ale proteinei C-reactive, procalcitoninei, D-dimerilor.

     La pacienţii cu afectare cardiovasculară preexistentă, infecţia cu SARS-CoV-2 ar duce la agravarea acesteia prin creșterea ischemiei de tip „demand” și/sau prin destabilizarea plăcii de aterom, prin inflamaţia miocardică produsă de stimulii inflamatori sau prin acţiune directă asupra miocardului. Autorii italieni au observat la o pacientă cu SARS-CoV-2 de 53 de ani și fără determinare pulmonară, investigată prin rezonanţă magnetică, îngroșarea pereţilor ventriculari, cu edem interstiţial, hipokinezie biventriculară difuză, disfuncţie ventriculară stângă severă, revărsat pericardic circumferenţial, modificări sugestive pentru miocardopericardită documentată (8).

     Afectarea cardiacă indusă de SARS-CoV-2 ar putea explica în mare măsură și mortalitatea, redusă, dar non-neglijabilă, la pacienţii tineri fără afectare cardiacă preexistentă.

 


Notă autor:

Bibliografie
1. Wölfel R. et al. Virological assessment of hospitalized patients with COVID-2019. Nature, 2020
2. Chen Zhaowei, et al. “Efficacy of hydroxychloroquine in patients with COVID-19: results of a randomized clinical trial.” medRxiv, March 22, 2020
3. U.S Food&Drug Administration. Revised Information for Investigational COVID-19 Convalescent Plasma, April 3, 2020
4. Rui-Lin Li et al. Atypical presentation of SARS-CoV-2 infecțion: A case report. World J Clin Cases. Apr 6, 2020; 8(7): 1265-1270
5. Bonow R.O. et al. Association of Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) with myocardial injury and mortality. Published Online: March 27, 2020
6. Shi S. et al., Association of cardiac injury with mortality in hospitalized patients with COVID-19 in Wuhan, China. JAMA Cardiol
7. Guo T, et al. Cardiovascular implications of fatal outcomes of patients with coronavirus disease 2019 (COVID-19). JAMA Cardiol. Published online March 27, 2020
8. Inciardi R.M. et al. Cardiac Involvement in a patient with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). JAMA Cardiol. Published online March 27, 2020.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe