Aterotromboza şi ateroscleroza sunt manifestări
generale, care cuprind cu predilecţie sistemul coronarian, sistemul
arterial cervico-cerebral şi sistemul arterial al membrelor inferioare.
În cele ce urmează, ne-am propus să discutăm doar histopatologia
aterotrombozei în sistemul carotidian, care explică două treimi din
accidentele vasculare cerebrale ischemice, în comparaţie cu celelalte
leziuni arteriale.
Studii recente au arătat că boala aterosclerotică a arcului aortic
poate fi o sursă de emboli cerebrali. Plăcile localizate proximal de
ostiumul arterei subclavii sunt întâlnite la 60% din pacienţii peste 60
de ani cu infarct ischemic; asocierea este şi mai mare în cazul
plăcilor cu o grosime de 4 mm sau mai mult.
Cu toate că histopatologia aterosclerozei
carotidiene se aseamănă cu ateroscleroza coronariană, există şi
diferenţe importante. Trombii murali albi
de dimensiuni mici sunt întâlniţi frecvent, în timp ce ocluzia luminală trombotică nu este frecventă în boala carotidiană.
Ulceraţia plăcii este un alt aspect tipic al aterosclerozei carotidiene, întâlnit rar în circulaţia coronariană.
Similar bolii coronariene, boala carotidiană simptomatică se asociază
cu ruptura plăcii, în timp ce eroziunea plăcii, frecventă în tromboza
coronariană, este rar întâlnită în circulaţia carotidiană (10%).
Nodulii calcificaţi, o altă cauză de tromboză, se întâlnesc mai
frecvent la nivel carotidian în raport cu circulaţia coronară.
Cu toate că incidenţa plăcii rupte este mai mare la pacienţii
simptomatici, extinderea ariei lipidice, dimensiunea miezului necrotic
şi calcificarea pot să nu difere la pacienţii asimptomatici.
Nu toate cazurile de ischemie cerebrovasculară
îşi au originea în plăcile aterosclerotice carotidiene şi trebuie să
avem în vedere şi plăcile localizate la nivelul arcului aortic. În
consecinţă, se impune investigaţia carotidiană, dar şi cea a arcului
aortic.
Severitatea îngustării luminale nu se corelează
întotdeauna cu prezenţa unei plăci vulnerabile, existând şi alte
leziuni morfologice, încă în studiu, care
pot fi implicate în patogeneza infarctului ischemic cerebral.
Studiul patologiei pieselor de endarterectomie
trebuie aprofundat pentru a putea diferenţia plăcile carotidiene
simptomatice de cele asimptomatice şi pentru a realiza o corelaţie mai
bună între aspectele histologice şi aspectele imagistice.