Bolile respiratorii sunt o problemă actuală de sănătate a
populației, iar îngrijirile primare în bolile respiratorii reprezintă o
adevărată provocare pentru sistemele de sănătate. De aceea, a fost înființat
Grupul internațional de îngrijiri primare în bolile respiratorii, ce reunește
organizațiile naționale de profil preocupate de creșterea calității asistenței
medicale primare a pacienților cu boli respiratorii. Între 25 și 28 mai s-au
desfășurat, la Amsterdam, lucrările celei de-a opta conferințe mondiale a
grupului. Tema acestei întâlniri a reiterat importanța abordării
multidisciplinare a patologiei respiratorii, în general.
Întâlnirea a readus în discuție preocuparea pentru nevoile
pacientului amplasat în centrul sistemului de îngrijiri medicale, covârșit de
povara responsabilităților cărora trebuie să le facă față în terapeutica bolii
de care suferă. Pacienții trebuie să dobândească unele cunoștințe mai mult sau
mai puțin detaliate de fiziologie și patologie, pentru a putea să-și înțeleagă
suferința. De asemenea, ei trebuie să recunoască simptomele și semnele de
agravare și să evite factorii de risc. În plus, pacienții sunt nevoiți să
deprindă abilități de mânuire a dispozitivelor de administrare a medicamentelor
(dispozitive inhalatorii) și să îndeplinească unele formalități birocratice
frecvent complicate pentru a avea acces la îngrijire și tratament.
Acest transfer de responsabilitate către pacient, întâlnit în
mai toate sistemele de sănătate contemporane, reflectă de fapt capacitatea
limitată a acestor sisteme de a face față numărului mare de cazuri de boală în
rândul unei populații numeroase, aflată la vârsta comorbidităților. Cunoscută
sub numele de „teoria poverii tratamentului“, această stare de fapt duce, în
cazul multor pacienți, la sentimentul de neputință și abandon. Acesta se
materializează, în cele din urmă, în evoluții nefavorabile ale bolii, cu
creșterea costurilor pentru îngrijire. Rezultatul este, astfel, contrar
efectului dorit, și anume reducerea presiunii exercitate asupra sistemului de
sănătate.
„Suișurile și coborâșurile unui pacient cu astm dificil de
controlat“, relatate chiar de un pacient, „Puterea unei anamneze bune“, „Să
tratăm mintea și sufletul“, „Bariere ale sistemelor de sănătate în diagnosticul
și managementul bolilor respiratorii cronice“ sunt câteva exemple de sesiuni
care au punctat cele de mai sus. S-a insistat pe ideea că în cazul bolilor
cronice netransmisibile, managementul presupune o muncă de rutină constantă
pentru evitarea exacerbărilor, recurențelor și (uneori) progresiei bolii, iar
pacientul trebuie ajutat să dobândească și să păstreze o atitudine proactivă.
Alte subiecte abordate în sesiunile conferinței au fost
referitoare la: intervențiile comunitare pentru reducerea exacerbărilor, noi
metode de cercetare pentru convertirea rezultatelor obținute în spital în date
aplicabile în comunitate, asistența pacienților fumători și eficiența clinică a
instrumentelor IT.
La eveniment a fost prezent și grupul „RespiRo“, care a
reprezentat medicina de familie românească. Grupul a susținut o sesiune despre
astmul în România, descriind strategia acestuia de îmbunătățire a asistenței
medicale primare a pacienților cu astm. A doua intervenție a grupului a fost
legată de un studiu privind „Efectele unei abordări sistematizate a pacienților
fumători în practica medicului de familie“, în cadrul proiectului „Lifestyle“,
coordonat de Ministerul Sănătății cu fonduri norvegiene.
Medicii de familie, dar și cei de alte
specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne
scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro
