Newsflash
Ars Medici

Cancerele colorectale de interval

de Dr. Diana VIMAN-CORUI, Prof. dr. Dan L. DUMITRAŞCU - feb. 19 2015
Cancerele colorectale de interval

Cancerul colorectal (CRC) are incidenţă şi prevalenţă mari, dar poate fi depistat în faze precoce. De aceea există numeroase strategii la nivelul fiecărei ţări pentru prevenirea şi diagnosticul precoce al CRC (1). Colonoscopia este în prezent considerată „standard de aur“ şi este metoda de screening preferată pentru CRC. Recent însă, s-a dovedit că această tehnică nu este infailibilă (2). Astfel, un număr mare de neoplazii colorectale pot fi ratate, chiar de endoscopiştii cu experienţă; colonoscopia este asociată o reducere de doar 37–65% a mortalităţii în cazul cancerului colorectal (3). Astfel, colonoscopia are o eficienţă limitată de prevenire colonoscopică a CRC, în special la nivelul colonului drept. Prin urmare, rolul şi limitele în screeningul colonoscopic trebuie reconsiderate cu atenţie.

 

 

 

Cancerul colorectal de interval

   Repetarea colonoscopiei după un anumit interval de timp poate depista cancere neobservate la colonoscopia precedentă. Pentru aceste tumori s-a impus denumirea de cancer de interval. Problema aşa-numitelor tipuri de cancer de interval sau cancere ratate a fost subliniată recent (4, 5).
   Se definesc cancere de interval acele CRC detectate la pacienţii care au efectuat colonoscopii în intervalul de supraveghere. Pentru acele CRC care apar din leziuni neobservate, se foloseşte termenul de cancere ratate (eng. missed) (6). Nu este uşor să facem o deosebire între unele şi celelalte.

Epidemiologie

   Confuzia dintre CRC de interval şi cele ratate ridică o întrebare în ceea ce priveşte prevalenţa exactă a cancerului de interval. Primele studii au arătat că 4–5% din CRC pot fi ratate de un examen colonoscopic (4, 6). Cu toate acestea, studii recente au raportat o creştere a prevalenţei de cancer de interval până la 6–8% (7, 8). Într-un studiu populaţional dintr-un grup danez, cancerele de interval (colonoscopii efectuate cu unul până la cinci ani înainte de diagnostic) au fost de 2,6%, printre 38.064 de cazuri diagnosticate cu CRC între 2000 şi 2009 (9). Într-un studiu populaţional efectuat în statul Utah (SUA), 6% din pacienţii cu CRC au avut cancer de interval (colonoscopii efectuate în intervalul 6–60 de luni înainte de diagnostic) din 2.659 de CRC diagnosticate între 1995 şi 2009 (10).
   Studiile anterioare au fost limitate de faptul că definiţiile de cancer de interval s-au limitat la perioadele de trei-cinci ani de la colonoscopia de control şi nu s-au concentrat în mod special pe o colonoscopie complet negativă (adică o colonoscopie fără detectarea adenomului). Pentru a depăşi aceste limitări, un studiu populaţional a fost realizat în Germania, definind cancerul de interval ca prezenţa unui CRC la aproximativ zece ani de la o colonoscopie complet negativă. Folosind această definiţie, cancerele de interval identificate din 1.945 de cazuri de CRC diagnosticate între 2003 şi 2007 au ajuns la 4% (11).

Etiologie

   Cu toate că etiologia exactă a cancerului de interval este necunoscută, există mai multe explicaţii posibile pentru apariţia cancerului de interval. În primul rând, leziunile precanceroase sau canceroase ar putea fi neobservate în momentul examinării colonoscopice. Colonoscopiile incomplete, un alt indicator de calitate, se asociază, de asemenea, cu riscul de cancer de interval: jumătate din cancerele de interval apar după o colonoscopie incompletă. Între colonoscopiile complete şi negative, 18% relevă ulterior cancer de interval (12).
   O colonoscopie incompletă este asociată cu prezenţa frecventă a cancerelor de interval distal, precum şi cu cazurile de cancer de interval în regiunea proximală. Leziunile non-polipoide, care au un aspect endoscopic mai dificil de observat, pot fi pierdute din vedere; mai multe studii anterioare au arătat că leziunile non-polipoide şi cancerele de interval prezintă unele caracteristici comune: leziunile sunt frecvente la nivelul colonului proximal şi cancerele de interval au mai adesea un aspect plat (13, 14). Deşi relaţia dintre leziunile non-polipoide şi cancerele de interval nu a fost încă clarificată, endoscopiştii ar trebui să fie atenţi la observarea leziunilor non-polipoide în timpul colonoscopiei, mai ales la nivelul colonului drept.
   Altă cauză de apariţie a cancerelor de interval la nivelul colonului poate fi rezecţia incompletă a leziunilor neoplazice anterioare (13, 14). Un studiu recent axat pe rezecţia completă a adenomului a conturat faptul că rezecţia completă a formaţiunii este mai puţin frecventă decât se credea anterior (13), astfel că rata de rezecţie a variat mult (6,5–22,7%) printre endoscopişti şi a fost semnificativ mai mare în leziunile mari şi sesile. Un alt studiu a arătat că 26% din cazurile de cancer de interval apar în aceleaşi segmente anatomice cu cele ale unei polipectomii anterioare, sugerând astfel un posibil rol al unei polipectomii incomplete în dezvoltarea cancerelor de interval (14). Riscul la cinci ani de a se dezvolta un cancer de interval după o colonoscopie normală, fără polipectomie, este de 0,17%, în timp ce riscul la cinci ani de a dezvolta cancer de interval după o polipectomie anterioară este de 1,5%.
   Nu în ultimul rând, trebuie ştiut că CRC de interval sunt mai frecvente în cazul în care colonoscopia este efectuată de alţi specialişti decât gastroenterologii. Colonoscopiile practicate de endoscopiştii gastroenterologi reprezintă un factor predictiv semnificativ de calitate în cazul CRC neobservate. Colonoscopiile practicate de ceilalţi specialişti au o rată semnificativ mai mare de cancere ratate. Numărul de CRC nu se corelează cu volumul de endoscopii realizate (încărcătura profesională) în cazul endoscopiştilor experimentaţi.
   Pe lângă problemele tehnice colonoscopice, există factori de risc similari cu cei care au dus la apariţia unui CRC spontan. Totuşi, se consideră că există diferite asocieri ale carcinogenezei moleculare care pot contribui la dezvoltarea cancerelor de interval, în special la nivelul colonului proximal (15). Cancerul de interval poate să apară mai frecvent la nivelul colonului drept; se constată mai frecvent o instabilitate a microsateliţilor şi a fenotipului metilator în comparaţie cu CRC non-interval.
   Totuşi, se poate considera că apariţia cancerelor de interval este cauzată în primul rând de deficienţele calitative ale colonoscopiei, mai degrabă decât de particularităţile biologice ale tumorii.

Profilaxia

   Cele mai multe cazuri de cancer de interval pot fi prevenite prin îmbunătăţirea calităţii colonoscopiei: colonoscopie completă, pregătirea corectă a intestinului, rezecţia completă a leziunilor neoplazice anterioare.
   Clasa, etapa, histologia şi modelele de supravieţuire nu diferă între pacienţii cu cancer de interval şi celelalte cazuri de CRC, ceea ce sugerează nu o biologie agresivă, ci mai degrabă că majoritatea reprezintă leziuni neobservate.

Concluzii

   Cancerul colorectal de interval reprezintă o realitate pe care programele de sănătate publică privind profilaxia CRC nu o pot escamota. Apariţia lor a devenit posibilă prin extinderea accesului la colonoscopie profilactică. Principala cauză a apariţiei CRC de interval este ratarea unor leziuni sau polipectomia incompletă. Creşterea calităţii colonoscopiei poate permite reducerea incidenţei cancerelor de interval.

Notă autor:

Bibliografie

1. Levin B et al. Screening and surveillance for the early detection of colorectal cancer and adenomatous polyps, 2008: a joint guideline from the American Cancer Society, the US Multi-Society Task Force on Colorectal Cancer, and the American College of Radiology. Gastroenterology. 2008 May;134(5):1570-95

2. Pickhardt PJ et al. Location of adenomas missed by optical colonoscopy. Ann Intern Med. 2004 Sep 7;141(5):352-9

3. Zauber AG et al. Colonoscopic polypectomy and long-term prevention of colorectal-cancer deaths. N Engl J Med. 2012 Feb 23;366(8):687-96

4. Kaminski MF et al. Quality indicators for colonoscopy and the risk of interval cancer. N Engl J Med. 2010 May 13;362(19):1795-803

5. Mulder SA et al. Exposure to colorectal examinations before a colorectal cancer diagnosis: a case-control study. Eur J Gastroenterol Hepatol. 2010 Apr;22(4):437-43

6. Faiss S. The missed colorectal cancer problem. Dig Dis. 2011;29 Suppl 1:60-3

7. Cooper GS et al. Prevalence and predictors of interval colorectal cancers in medicare beneficiaries. Cancer. 2012 Jun 15;118(12):3044-52

8. Singh H et al. Rate and predictors of early/missed colorectal cancers after colonoscopy in Manitoba: a population-based study. Am J Gastroenterol. 2010 Dec;105(12):2588-96

9. Erichsen R et al. Characteristics and survival of interval and sporadic colorectal cancer patients: a nationwide population-based cohort study. Am J Gastroenterol. 2013 Aug;108(8):1332-40

10. Samadder NJ et al. Characteristics of missed or interval colorectal cancer and patient survival: a population-based study. Gastroenterology. 2014 Apr;146(4):950-60

11. Brenner H et al. Interval cancers after negative colonoscopy: population-based case-control study. Gut. 2012 Nov;61(11):1576-82

12. Pohl H, Robertson DJ. Colorectal cancers detected after colonoscopy frequently result from missed lesions. Clin Gastroenterol Hepatol. 2010 Oct;8(10):858-64

13 Huang Y et al. Risk and cause of interval colorectal cancer after colonoscopic polypectomy. Digestion. 2012;86(2):148-54

14. Kim CJ et al. Prevalence, clinicopathologic characteristics, and predictors of interval colorectal cancers in Korean population. Intest Res. 2013;11:178-83

15. Sanduleanu S et al. Interval cancers after colonoscopy-insights and recommendations. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2012 Sep;9(9):550-4

Din aceeași categorie
Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Paradoxul obezităţii: bolile cardiace

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (2)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Clasificarea anchilozelor la copii și potenţiale indicaţii pentru neoacetabuloplastia cefaloobturatorie (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (2)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Cardioprotecţia la pacientul oncologic (1)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Anchiloza șoldului la copiii cu vârsta între 1 și 6 ani - Neoacetabuloplastia cefaloobturatorie vs alte intervenţii (2)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe