Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Caracteristicile clinice ale cazurilor severe de gripă pandemică Pandemia (H1N1) 2009

Pentru a strânge informaţii referitoare la caracteristicile clinice şi managementul pandemiei de gripă, OMS a organizat o întâlnire de trei zile la sediul PAHO (Organizaţia Panamericană de Sănătate) din Washington, în perioada 14–16 octombrie a.c. (...)

Descoperiri şi rezultate ale studiilor au fost prezentate de aproximativ 100 de clinicieni, oameni de ştiinţă şi medici din America, Europa, Asia, Africa, Orientul Mijlociu şi Oceania. Întâlnirea a confirmat faptul că cea mai mare parte a oamenilor din întreaga lume, infectată cu noul virus H1N1, continuă să experimenteze boli asemănătoare gripei fără complicaţii, cu o recuperare totală într-o săptămână, chiar şi fără tratament. Nevoia de terapie intensivă Dar, atenţia este acum îndreptată către evoluţia şi managementul unui număr mic de pacienţi care dezvoltă rapid o pneumonie progresivă extrem de severă. La aceşti pacienţi, pneumonia este deseori asociată cu afectarea altor organe sau cu o înrăutăţire marcată a astmului sau a bolilor respiratorii cronice obstructive.
   Tratamentul acestor pacienţi este dificil şi solicitant, sugerând faptul că secţiile de urgenţă şi de terapie intensivă vor fi confruntate cu un număr de pacienţi care au nevoie de îngrijire în timpul pandemiei.
   Pneumonia virală primară este cea mai obişnuită complicaţie în cazurile severe, fiind motivul frecvent al deceselor. Infecţiile bacteriene secundare pot fi observate la aproximativ 30% din cazurile fatale. Tulburările respiratorii şi şocul toxico-septic au fost cauzele cele mai obişnuite de deces.
   Prezentările din cursul întâlnirii au abordat patologia bolilor severe în detaliu, cu descoperiri susţinute de experimentele pe animale. Aceste descoperiri confirmă abilitatea noului virus H1N1 de a determina direct pneumonie severă.
   Evoluţia clinică este diferită de gripa sezonieră
   Participanţii care au avut astfel de cazuri au fost de acord cu faptul că tabloul clinic al cazurilor severe este foarte diferit de pattern-ul bolii observat în epidemiile de gripă sezonieră. În timp ce persoanele cu anumite boli cronice sau condiţii fiziologice, incluzând sarcina, sunt cunoscute ca prezentând un risc mare, multe cazuri severe au intervenit la persoane tinere anterior sănătoase. La aceşti pacienţi, factorii care predispun la un risc crescut de boli severe nu sunt în momentul de faţă pe deplin elucidaţi, deşi cercetarea este în curs de desfăşurare.
   În general, la cazurile severe, starea pacienţilor începe să se înrăutăţească în 3–5 zile după debutul simptomelor. Înrăutăţirea este rapidă, mulţi pacienţi progresând către o insuficienţă respiratorie în 24 de ore, necesitând internarea imediată într-o secţie de terapie intensivă. Până la internare, majoritatea pacienţilor are nevoie de susţinere respiratorie imediată cu ventilaţie mecanică. Dar unii pacienţi nu au răspuns bine la ventilarea convenţională, complicându-se, ulterior, tratamentul.
   Pe de altă parte, descoperirile prezentate în decursul întâlnirii s-au adăugat la numeroasele dovezi care arată că tratamentul prompt cu antivirale (oseltamivir şi zanamivir) reduce severitatea bolii şi îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire. Aceste descoperiri întăresc recomandările anterioare ale OMS referitoare la tratamentul precoce cu aceste medicamente la pacienţii care întrunesc criteriile de tratament chiar şi în absenţa unui test de laborator de confirmare a infecţiei cu virus pandemic.
   În plus la pneumonia cauzată direct de replicarea virusului, dovezile arată faptul că pneumonia determinată de coinfecţiile bacteriene poate contribui la bolile severe, rapid progresive. Bacteriile frecvent raportate în asociere cu infecţia gripală includ Streptococcus pneumoniae şi Staphylococcus aureus (în special tulpini rezistente la meticilină – MRSA). Deoarece aceste coinfecţii bacteriene sunt mai frecvente decât cele iniţial recunoscute, medicii au subliniat necesitatea de a lua în considerare terapia antimicrobiană empirică pentru pneumonia dobândită în comunitate, ca tratament precoce.
   Grupele care prezintă riscul cel mai mare
   Participanţii au fost de acord cu faptul că riscul pentru boli severe sau fatale este mai mare la trei grupe: femei gravide (în special cele în trimestrul trei de sarcină), copiii mai mici de doi ani şi persoanele cu boli cronice (inclusiv astmul). Tulburările neurologice pot creşte riscul pentru boli severe la copii.
   Dovezile prezentate în decursul întâlnirii arată în plus că populaţiile dezavantajate, precum grupele minoritare şi populaţiile indigene, sunt afectate disproporţionat de bolile severe. Deşi motivele pentru riscul crescut nu sunt în totalitate înţelese, teoriile supuse cercetării includ frecvenţa mai mare a comorbidităţilor, cum ar fi diabetul şi astmul, deseori observate în aceste grupe, şi accesul scăzut la îngrijiri.
   Deşi rolul obezităţii nu este pe deplin înţeles până acum, obezitatea (în special obezitatea morbidă) a fost prezentă la un procent foarte mare de cazuri severe şi fatale. Obezitatea nu a fost privită ca factor de risc în pandemiile trecute şi nici în epidemiile de gripă sezonieră.
   OMS oferă un ghid tehnic şi sprijin practic pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să detecteze şi să trateze mai bine bolile cauzate de virusul pandemic.
   (Informaţii preluate din BASIC, Buletinul de actualităţi săptămânale al INCDMI „Cantacuzino“. Sublinierile cu litere aldine aparţin redacţiei.)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.