Complicaţiile neurologice, incluzând encefalita, encefalopatia,
sindromul Reye, şi alte tulburări neurologice, au fost descrise anterior în asociere cu infecţiile tractului respirator cu virusurile gripale sezoniere A şi B, dar nu şi cu virusul gripal A(H1N1). (...)
La sfârşitul lunii mai 2009, Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane din Dallas (Texas, SUA) a înştiinţat CDC despre patru copii care prezentau complicaţii neurologice asociate infecţiei cu noul virus gripal A(H1N1). Pacienţii, cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani, au fost internaţi cu semne de boală asemănătoare gripei şi cu status mental afectat. Trei dintre ei aveau electroencefalograme anormale. La toţi a fost detectat ARN-ul noului virus gripal A(H1N1) în probele nazofaringiene, dar nu şi în lichidul cefalorahidian. Terapia antivirală a inclus oseltamivir (4 pacienţi) şi rimantadină (3 pacienţi). Toţi copiii s-au recuperat total şi nu au prezentat sechele neurologice la externare. La fel ca în gripa sezonieră, complicaţiile neurologice pot apărea după infecţia tractului respirator cu noul virus gripal A(H1N1). La copiii care prezintă afecţiuni compatibile cu gripa însoţite de tulburări inexplicabile sau modificări ale statusului mental, medicii ar trebui să ia în considerare gripa sezonieră acută sau infecţia cu noul virus gripal A(H1N1) ca diagnostic diferenţial şi să trimită probele respiratorii pentru testare, iniţiind prompt tratamentul antiviral, în special la pacienţii internaţi.
Identificarea cazurilor
Prin pacient care prezintă complicaţii neurologice acute asociate infecţiei cu noul virus gripal A(H1N1) este definită persoana cu infecţie a tractului respirator cu noul virus gripal A(H1N1) confirmată de laborator, asociată cu tulburări mentale, encefalopatie sau encefalită în decursul a cinci zile de la debutul simptomelor de boală compatibilă cu gripa, în absenţa unei alte etiologii. Encefalopatia este înţeleasă ca stare mentală modificată care durează peste 24 de ore. Encefalita a fost definită ca o encefalopatie plus două sau mai multe din următoarele: • febră de 38°C sau mai mult • semne neurologice focale • pleiocitoză în LCR • EEG care indică encefalopatie sau cu semne de infecţie sau inflamaţie.
Discuţii
Infecţiile cu virusul gripal sezonier pot fi asociate cu complicaţii neurologice, dar frecvenţa cu care acestea apar în infecţia cu noul virus gripal A(H1N1) nu este cunoscută. Severitatea bolilor neurologice ale celor patru pacienţi prezentaţi anterior a fost mai redusă decât cea a complicaţiilor neurologice descrise în studii privind gripa sezonieră, care au inclus rapoarte de encefalopatie severă şi decese. Luând în considerare faptul că focarele de gripă asociate cu encefalopatia la copii au fost raportate în timpul epidemiilor anterioare de gripă sezonieră şi faptul că noul virus gripal A(H1N1) pare să afecteze mai mult copiii decât adulţii, este posibil ca şi alte complicaţii neurologice la copii să fie raportate pe măsură ce pandemia continuă. Clinicienii ar trebui să ia în calcul gripa în diagnosticul diferenţial al copiilor cu boli asemănătoare gripei şi cu modificări ale statusului mental, având în vedere potenţialul sechelelor neurologice severe.
Complicaţiile neurologice ale gripei sezoniere la copil includ probleme comportamentale şi cognitive acute, deficite neurologice focale şi decese. Epidemiologia encefalopatiei în gripă a fost descrisă în Japonia, unde incidenţa pare să fie mai mare decât în alte ţări. Rezultatele raportate într-o serie de cazuri din Japonia au mers de la recuperarea integrală (aproximativ 50% din cazuri), la sechele neurologice uşoare (20%) şi severe (10%), până la deces (20%).
Imagistica din encefalopatiile asociate cu gripa pare să fie normală, dar, în cazurile severe, se pot evidenţia edem cerebral difuz şi leziuni talamice bilaterale. EEG ar putea arăta anomalii difuze. În foarte puţine cazuri, virusul gripal este depistat în LCR, sugerând faptul că manifestările neurologice ar putea fi un efect indirect al infecţiei cu virus gripal a tractului respirator.
Pentru pacienţii cu boli respiratorii şi semne neurologice, testele de diagnostic etiologic sunt recomandate. Medicii ar trebui sa ia în calcul diagnosticul de sindrom Reye la pacienţii cu boli virale şi cu status mental alterat. Deşi unul din pacienţii descrişi anterior a primit acid acetilsalicilic, nu a fost observat niciun semn care să indice sindromul Reye. Salicilaţii nu ar trebui sa fie administraţi copiilor cu gripă sau cu alte infecţii virale, din cauza riscului crescut de a dezvolta sindromul Reye.
Tratamentul antiviral ar trebui să fie iniţiat cât mai curând posibil la orice pacient internat cu simptome neurologice şi suspect de gripă (sezonieră sau cu noul virus gripal). Deşi probele respiratorii ar trebui să fie testate înainte de administrarea agenţilor antivirali, clinicienii nu ar trebui să aştepte rezultatele pentru a începe tratamentul. S-a demonstrat că medicaţia antivirală scade riscul pentru complicaţii ale gripei, dar eficienţa tratamentului antiviral de a preveni sechelele encefalopatiei din gripă nu este cunoscută. Deşi nu este încă disponibil niciun vaccin împotriva virusului gripal nou A(H1N1), CDC recomandă ca toţi copiii cu vârsta mai mare de 6 luni să fie vaccinaţi anual împotriva gripei sezoniere, pentru a preveni bolile şi complicaţiile infecţiilor cauzate de tulpinile virusului gripal sezonier.
