Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Condilomatoza genitală

Viața Medicală
Dr. Valentina POP-BEGAN luni, 10 august 2015
Viața Medicală
Dr. Doru POP-BEGAN luni, 10 august 2015
     Condilomatoza genitală a fost descrisă încă din Antichitate și reprezintă una dintre cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală. Mai este numită și „vegetație veneriană“, „creastă de cocoș“ sau „negi genitali“. Este o leziune tegumentară de etiologie virală (virusul papilloma uman – HPV) caracterizată prin apariția perianogenitală de excrescențe, uneori singulare sau în ciorchine, similare negilor (1). Până acum au fost descoperite aproape o sută de varietăți de HPV care infectează celulele pielii sau mucoasele organelor genitale; din acestea, circa 40 sunt transmisibile pe cale sexuală, însă doar câteva dau naștere unor mutații în celulele colului uterin, iar altele sunt direct responsabile de apariția cancerului cervical, în cazul în care este infectat colul uterin (1, 2). Tipurile 6, 11 și 42 sunt asociate frecvent cu condiloame.
     Leziunile pot apărea atât pe piele, cât și pe mucoase. Principala cale de transmitere a infecției cu HPV este contactul sexual neprotejat. Zonele afectate sunt zona pubiană, vulva, vaginul, penisul și zona anală. Uneori, pot apărea leziuni și în zona orală. La populația activă sexual, HPV infectează în jur de 50% din persoane. Infecția declanșată cuprinde întreaga regiune anogenitală (1). O formă rar întâlnită este condilomul gigant acuminat, o leziune exofită, circumferențială, cu o suprafață neregulată, numită tumoră Buschke-Löwenstein. În literatura de specialitate sunt descrise cazuri cu asemenea tumori care au decedat în urma unui șoc septic (2).
     Perioada de incubație a HPV este cuprinsă între două săptămâni și opt luni, în medie fiind de zece săptămâni. Multiplicarea virală și apariția condiloamelor începe, de obicei, după un interval de trei-șase luni de la infectare (1, 2).
     Infecția cu HPV se manifestă prin apariția unor leziuni (numite veruci sau condiloame) în zonele genitale: vulvă, penis, perineu, anus. Culoarea leziunilor este gri, roz sau roșie și au consistență moale. Veruca sau condilomul reprezintă o excrescență pe piele, un neg. Forma cea mai răspândită este cea de conopidă, de unde și expresia de „excrescențe conopidiforme“, dar ele pot fi și plane. Dacă degenerează, iau forma unor creste de cocoș. Cel mai folosit termen este cel de „negi genitali“ (1, 2). Uneori, leziunile sunt foarte mici, imposibil de văzut cu ochiul liber sau situate în zone inaccesibile vederii, persoana respectivă neștiind că este infectată (2). La femei, verucile pot apărea pe zona pubiană, labiile mari, labiile mici sau zona perianală, dar și în interiorul vaginului, pe colul uterin sau în uretră.
     Manifestările, atunci când apar, sunt reprezentate de prurit, arsuri, scurgeri vaginale sau uretrale patologice. De asemenea, la femei, riscul infectării cu HPV este reprezentat de transformarea malignă a unora dintre leziunile aflate în zona colului uterin. De aceea, este importantă depistarea leziunilor înainte de a degenera. Atât la femei, cât și la bărbați, pot apărea semne ale infectării în zona anală sau în interiorul anusului, atât prin extinderea infecției (reinfectare), cât și prin contactele sexuale anale neprotejate. Infecția se poate transmite și prin simplul contact cu pielea din zona pubiană (1, 2).
     O altă posibilitate de transmitere este cea verticală, de la mama infectată la făt. S-au adus în discuție și alte modalități de transmitere în afara contactului sexual sau cel de la mamă la făt – accidental, prin instrumente chirurgicale nesterilizate sau prin contactul cu lenjeria infectată (2).
     Condilomatoza nu apare decât la o parte din cei infectați, dar, odată apărută, tendința este relativ rapidă de creștere tumorală, leziunile invadând canalul anal, vaginul, colul și perineul și putând căpăta dimensiuni apreciabile. Diagnosticul se pune prin examen clinic. Există și cazuri în care este necesară confirmarea prin teste de laborator pentru a elimina alte aspecte patologice și pentru a diferenția tipurile de afecțiuni. Acestea includ colposcopia (la femei), uretroscopia (la bărbați) și biopsia. Testul Babeș-Papanicolaou este un test simplu, care identifică posibile modificări la nivelul colului uterin. O altă tehnică este depistarea ADN de HPV (1–3).
     Condilomatoza evoluează cu suprainfectări, secreții fetide, obstrucții anogenitale, sângerări și comportă risc ridicat de transformare malignă (cancer de col uterin, vagin și canal anal). De aici rezultă obligativitatea tratamentului, după completarea investigațiilor, cu examinare anorectală, colposcopie și test Babeș-Papanicolaou. Este recomandabil a se practica, înainte de tratament, o biopsie din leziunile verucoase și teste serologice pentru sifilis, având în vedere calea de transmitere comună și similaritatea leziunilor, în unele cazuri (2, 3).
     Infecția cu HPV este incurabilă; 20–30% din infecții revin spontan în decursul primelor șase luni de la primul contact. Singurul lucru ce poate fi făcut este să se acționeze asupra leziunilor, asupra condiloamelor, pentru distrugerea lor, prin aplicarea locală a unor substanțe, crioterapie (distrugerea prin acțiunea frigului), electrocauterizare (distrugerea prin căldură), folosirea laserului. În același timp, este necesară abținerea de la relații sexuale pe perioada pe care medicul o consideră ca fiind contagioasă. O conduită preventivă cere ca ambii parteneri să fie examinați și tratați concomitent, evitându-se astfel reinfectarea, și să existe o permanentă și prelungită supraveghere medicală, evitându-se astfel recidivele (2, 3, 4).
Bibliografie

1. Trombetta LJ, Place RJ. Giant condyloma acuminatum of the anorectum: trends in epidemiology and management: report of a case and review of the literature. Dis Colon Rectum. 2001 Dec;44(12):1878-86

2. Ahsaini M et al. Verrucous carcinoma arising in an extended giant condyloma acuminatum (Buschke-Löwenstein tumor): a case report and review of the literature. J Med Case Rep. 2013 Dec 19;7:273

3. Guttadauro A et al. Circumferential anal giant condyloma acuminatum: a new surgical approach.
Dis Colon Rectum. 2015 Apr;58(4):e49-52

4. Cordellini M et al. Cryosurgery in the treatment of condylomatosis. Minerva Chir. 1991 Jun 15;46(11):609-12

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.