Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii a finalizat recent studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România. Studiul a relevat că, în condiţiile sistemului informaţional actual din sănătate, doar o mică parte din costurile generate de consumul dăunător de alcool sunt posibil de identificat – respectiv, sumele decontate spitalelor pentru internări din cauze atribuibile direct consumului de alcool. Chiar şi aşa, prin cunoaşterea limitată a problemei, studiul a relevat că sistemul de sănătate din România cheltuieşte anual cel puţin 107,5 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de euro) pentru internări atribuibile direct consumului de alcool. Aceşti bani sunt plătiţi de casele de asigurări către spitale pentru aproximativ 70.000 de internări şi, respectiv, peste 570.000 de zile de spitalizare. La aceşti bani se adaugă multe alte cheltuieli, imposibil de diferenţiat, în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate. O altă problemă majoră este reprezentată de faptul că multe din nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor cu consum dăunător de alcool rămân în continuare neacoperite, nefiind incluse în pachetul de bază sau în programele naţionale de sănătate (ex. programe de prevenţie secundară şi de tratament).

Consumul de alcool înregistrat în UE¹

Consumul dăunător de alcool are efecte multiple şi complexe asupra sănătăţii, fiind responsabil direct de circa 60 de boli menţionate în clasificarea internaţională a maladiilor, revizia a zecea a OMS, şi implicat, în grad variabil, în producerea a peste 200 de boli şi condiţii patologice. Dincolo de efectele directe asupra stării de sănătate, consumul de alcool are numeroase efecte sociale – asupra persoanei (probleme de integrare socială, scăderea productivităţii, posibila pierdere a locului de muncă), asupra familiei (afectarea relaţiei de cuplu, adectarea dezvoltării copiilor, posibil risc de violenţă) şi asupra comunităţii (neplăceri, hărţuire, infracţionalitate). După cum se vede, nici efectele economice nu sunt deloc de neglijat, reprezentate de costuri suportate fie de persoană (costul direct al băuturii alcoolice, costul daunelor provocate), fie, în cazul costurilor de boală suportate partajat, atât de persoană/ familie, cât şi de sistemul de sănătate.

Consumul de alcool înregistrat în România¹

• Efectele consumului de alcool în România sunt relevate în special de unele studii internaţionale. Astfel se estimează că în România mor anual 15.175 de persoane din cauza consumului de alcool (peste 3.516 femei şi respectiv 11.659 bărbaţi)³. De asemenea, România are cea mai înaltă rată standardizată de mortalitate atribuibilă alcoolului din UE la femei şi se află pe locul 4 la bărbaţi, după Estonia, Letonia şi Lituania, pierzând prin decese atribuibile alcoolului 14,4% din anii potenţiali de viaţă la femei şi respectiv 25,4% la bărbaţi)³.

Cauze de mortalitate atribuibile alcoolului