În 2015,
conform datelor OMS1,
422 de milioane de persoane (adică 8,5% din populația adultă a
lumii) sufereau de diabet zaharat (DZ). Mai mult, se estimează o
creștere a prevalenței DZ la 642 de milioane de pacienți în 2040
(conform Federației internaționale de diabet – IDF2,
2015). Apoi, deloc de neglijat, unul din doi adulți cu DZ este
nediagnosticat3.
În România, la nivelul aceluiași an, situația era următoarea:
prevalența în populația generală de 1.544,1 (8,4%). În 2014,
s-au raportat 65.179 de internări (INS) și 17.285 de decese
(conform CNPSS, grupa de vârstă 20–79 de ani). Incidența DZ în
2014 a fost de 68.807 pacienți.
Diabetul zaharat reprezintă a șasea
cauză de deces la nivel mondial, este factor de risc independent
pentru patologia cardiovasculară, cu impact direct asupra
morbidității și mortalității cardiovasculare și constituie
principala cauză de cecitate, de boală cronică de rinichi, de
amputație netraumatică a membrelor inferioare.
Accesul populației la îngrijiri de
specialitate este, de multe ori, dificil pentru că 46,15 % din
populația României trăiește în mediul rural.
Pe de altă parte însă, în
managementul DZ, se înregistrează permanent progrese referitoare
la: intervențiile asupra factorilor de risc, diagnosticul precoce,
criteriile de diagnostic, țintele terapeutice, conținutul și
ritmul vizitelor de monitorizare, clasele terapeutice noi.
În aceste condiții și ținând cont
de faptul că medicina este o știință în continuă schimbare,
iar sursele de informare sunt multiple, dar calitatea informațiilor
variază, pentru a face față noilor provocări și a practica o
medicină bazată pe dovezi, medicul de familie român are nevoie
să fie ancorat în realitatea științifică. Așa a apărut
nevoia înființării unui grup de lucru de diabet, nutriție și
boli metabolice la nivelul Societății Naționale de Medicina
Familiei, pentru că atât pacienții cu risc de a face diabet, cât
și pacienții cu DZ sunt în îngrijirea medicului de familie (cu
atât mai mult cu cât pacienții cu DZ au frecvent multiple
comorbidități).
Obiectivele principale ale grupului
sunt cercetarea, informarea, educația medicală. Vrem să oferim
instrumente utile pentru practica medicului de familie, cu scopul de
a crește implicarea acestuia în prevenția și diagnosticarea
precoce a DZ, în managementul clinic și astfel să creștem
calitatea îngrijirii pacienților cu diabet zaharat. De asemenea,
vrem să încurajăm colaborarea cu alte specialități, într-o
abordare multidisciplinară a pacientului. În plus, grupul își va
asuma luări de poziții în relațiile cu terți pe probleme care
privesc managementul pacientului diabetic și prevenirea afecțiunii.
Este important să creștem nivelul de
pregătire a medicilor de familie, dar este la fel de important să
facem presiuni pentru armonizarea legislației în vigoare cu
recomandările ghidurilor naționale și internaționale de diabet.
Un exemplu simplu ar fi că, la ora actuală, medicul de familie face
monitorizarea pacientului cu DZ, fără a avea dreptul de a recomanda
determinarea HbA1c, element central, de altfel, în monitorizarea
bolii.
Activitatea grupului până în
prezent a cuprins participări la evenimente medicale (congrese și
conferințe naționale și internaționale, simpozioane locale,
ateliere etc.), precum și articole publicate în Agenda medicului de
familie, „Viața medicală“ și alte publicații. În viitorul
apropiat, vrem să înființăm site-ul grupului și să demarăm
acțiuni de educație a populației.
Cine suntem noi,
dincolo de „Grupul de lucru de diabet, nutriție și boli
metabolice“? Aflați informații despre noi la adresawww.snmf.ro/diabet.
Medicii
de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să
publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa
inprimalinie@viata-medicala.ro
