Gardian necruţător al vârstelor înaintate, afectarea cognitivă se înscrie pe o paletă ce conţine tulburări de memorie „nevinovate“, afectarea cognitivă uşoară (mild cognitive impairment), dar şi demenţele de diferite tipuri, printre care boala Alzheimer ocupă un loc privilegiat. Cunoaşterea acesteia din urmă se datorează atât deplasării demografice a populaţiei către vârste înaintate, cât şi investigaţiilor moderne de imagistică cerebrală, care evidenţiază atrofia formaţiunilor hipocampice. Mai mult, etiopatogenia sa poate fi diferită de cea a altor demenţe – vasculară, infecţioasă, metabolică etc. – dacă avem în vedere acţiunea „incendiară“ a cortizolului eliberat în exces de axul hipotalamo-hipofizar în condiţii de stres prelungit, asupra straturilor neuronale „nobile“ ale formaţiunii hipocampice. Aşa se explică faptul că unul dintre elementele care susţin diagnosticul este apariţia timpurie a simptomelor, în jurul vârstei de şaizeci de ani, cu mult înainte de instalarea demenţei vasculare. Pentru a ilustra acest criteriu prezentăm cazul următor.(…)