Suntem dinamici și statici în același timp. Avem tendința de a ignora semnalale corpului atunci când exagerăm cu anumite activități fizice sau când desfășurăm un efort static prelungit, menținând o anumită postură timp îndelungat. Acest ultim aspect se petrece, îngrijorător, în contextul activităților profesionale, conducând la instalarea unor afecțiuni musculoscheletale (MSK), care se alătură celorlalte probleme medicale contemporane.

Dacă este evident că activitatea fizică de nivel competițional predispune sportivii la uzură precoce și accidentări, e însă mai puțin mediatizat sindromul dureros și cel disfuncțional al trunchiului, al centurilor și articulațiilor periferice. Acestea sunt asociate cu postura menținută timp îndelungat în contextul anumitor profesii statice, și afectează, printre alții, specialiștii din domeniul IT, medicii dentiști, chirurgii etc. Prin urmare, este necesară identificarea problemelor și găsirea unor soluții ce pot fi implementate cât mai rapid.

Deoarece inactivitatea fizică reprezintă cauza primordială a disfuncției musculare, devine necesară implementarea unei strategii bazată pe exercițiul corectiv (1). Lipsa mișcării a condus la decondiționarea fizică și la creșterea riscului de accidentare. Primul semnal de alarmă ce apare este senzația de contractură sau de tensiune musculară, însoțită de durere musculară.

POZIȚIA „AȘEZAT” DE LUNGĂ DURATĂ

Zona lombară

La persoanele care mențin timp îndelungat poziția șezând (IT, contabili) există trei probleme în legătură cu postura. Prima o reprezintă un pattern postural modificat al zonei de trecere trunchi–bazin către membrul inferior (zona lombară–pelvis–șold), asociată unei înclinări anterioare a bazinului și hiperextensiei zonei lombare, așa-numitul lumbo-pelvic-hip postural distorsion pattern (1). Arcuirea posterioară exagerată a zonei lombare conduce la instalarea durerii lombare joase, numită low back pain (1). Apare la persoanele care, prin menținerea poziției în șezând timp îndelungat, dezvoltă o scurtare cu tensionare la nivelul complexului flexor al coapsei pe bazin (mușchi ilio-psoas, dreptul femural). Aceasta va conduce în final (ca urmare a tracțiunii de la nivelul inserțiilor lor musculare) la bascularea anterioară la nivelul pelvisului și al coloanei vertebrale lombare. Poziția hiperlordotică rămâne prezentă și la trecerea în ortostatism, când are loc extensia coapsei față de bazin. Scurtarea complexului flexor al șoldului poate conduce, de asemenea, și la scăderea conducerii neurale către antagonistul funcțional (mușchiul marele fesier), cu hipotonia acestuia (1). Exercițiile corectoare vizează stretching al complexului flexor și tonifierea marelui fesier.

Postura cifotică

A doua problemă este postura cifotică, cu umerii rotunjiti și proiectați anterior. Este așa-numita rounded shoulder posture, ca urmare a forței gravitaționale, care învinge rezistența realizată de musculatura regiunii superioare a spatelui și a umerilor (1). În această situație, musculatura anterioară, cu acțiune la nivelul umerilor (marele și micul pectoral) devine tensionată și scurtată, în timp ce musculatura posterioară (coafa rotatorie, romboizii, trapezul mijlociu și inferior) devine hipotonă prin alungire, conducând la impingement la nivelul umărului și provocând dureri (1). Exercițiile corectoare au drept scop îmbunătățirea gradului de extensie a zonei toracale, prin stretching al mușchilor pectorali și tonifierea celor posteriori (de ex., poziția cobrei, în care omoplații se deplasează către linia mediană a trunchiului) (1).

Poziția capului

A treia problemă o constituie proiectarea anterioară a capului sau forward head posture, aflată în legătură cu rezistența scăzută a stabilizatorilor cervicali față de atracția gravitațională (1). Se constată scurtarea tensionată a mușchilor trapez superior, scaleni și ridicătorul scapulei și hipotonia stabilizatorilor profunzi cervicali, cu durere cervicală și cefalee. La fel, exercițiul corector vizează stretching de alungire a musculaturii scurtate și tonifierea celei alungite. Presoterapia la nivelul punctelor tender este de mare ajutor.

Este necesară, deci, atenție față de postura adoptată pe toată durata menținerii poziției în așezat (eventual, cu feedback vizual asigurat prin privirea în oglindă). Ergonomia locului de muncă este utilă. Ridicarea blatului mesei de lucru și trecerea pentru un timp în ortostatism, modificarea distanței față de ochi sau ridicarea nivelului monitoarelor și tastelor, înlocuirea temporară a scaunului cu fitball, pot reprezenta măsuri ce se asociază programului de exerciții corective.

POSTURI STATICE DIFICILE

La persoanele care mențin poziții dificile ale corpului (medicii dentiști, chirurgii) există problema presiunii accentuate manifestate la nivelul anumitor structuri MSK.

Locul de muncă sau workstation condiționează patternurile zilnice de mișcare din cadrul sarcinilor de executat și definește modul în care lucrează medicul dentist, obligat să mențină poziții dificile ale corpului. Acest lucru va conduce, în final, la diferite grade de tensiune exprimate asupra musculaturii corespondente mișcărilor și pozițiilor adoptate (2).

Unul dintre studiile efectuate a colectat date ale tuturor activităților desfășurate, utilizând sistemul de măsurare CUELA (acronimul german pentru computer-based measurement and long-term analysis of stress upon the musculoskeletal system – analiza pe termen lung și măsurătoarea computerizată a stresului exercitat asupra sistemului musculoscheletal). Sistemul este dezvoltat pentru a permite măsurarea stresului asupra aparatului MSK, care apare în cadrul unor sarcini ocupaționale ce se desfășoară direct la locul de muncă (2,3). CUELA este un sistem personal de măsurare, ce utilizează tehnologia modernă bazată pe senzori care pot fi aplicați peste hainele de lucru (2,3). Sistemul de înregistrare asociază un software (WIDAAN) capabil să interpreteze automat datele colectate, concordant cu criteriile ergonomice și biomecanice (2). Ambele sisteme furnizează seturi de date care sunt sincronizate raportat la ordinea cronologică a posturilor adoptate la nivelul trunchiului și capului (2). Toate sarcinile de îndeplinit s-au încadrat în trei categorii: „acordarea de tratament pacientului”, „muncă de birou” (evaluarea fișei pacientului) și alte activități (2). Mai mult, studiul s-a concentrat și pe pozițiile statice menținute peste patru secunde (2).

Pentru categoria „acordarea de tratament”, rezultatele au arătat că trunchiul superior (toracele) și capul medicului dentist sunt înclinate anterior (poziție statică menținută până la 30 de secunde pe durata activităților manuale), în timp ce spatele este rotat către dreapta. În categoria muncă de birou și alte activități, spatele este înclinat anterior și rotat către dreapta de la nivelul trunchiului inferior, în poziție diferită de cea neutră (2). Pozițiile statice durează între 4 și 10 secunde pentru categoria „tratament efectuat” și pot ajunge până la 60 de secunde pentru activitățile de birou și alte activități, în proporție de 60% (2).

În concluzie, este posibil să se adopte măsuri menite să scadă riscurile de îmbolnăvire aflate în legătură cu locul de muncă și cu sarcinile de îndeplinit, inclusiv cele care se adresează prevenirii rotațiilor. Atitudinea constă în exerciții compensatorii, menite să tonifice musculatura alungită și să relaxeze musculatura cervicală aflată în tensiune (2).

Scaunul în șa, mai bun decât cel clasic 

Există și alte studii, menite să răspundă la întrebarea dacă se recomandă statul pe scaun, și nu în picioare, în timpul acordării tratamentelor de către medicii dentiști. Rezultatele au arătat că, indiferent de poziție, pe parcursul intervențiilor standard se constată o aplecare înainte și în lateral a trunchiului. S-a remarcat, pe baza amplitudinii semnalelor corespunzătoare diferitelor niveluri de activitate musculară, înregistrate utilizând electromiografia, că nivelul activității musculare este mai intens pentru grupurile musculare aflate pe ambele zone laterale ale trunchiului atunci când se adoptă poziția în așezat, pe durata tratamentului. În concluzie, este corect să se combine posturile în așezat cu cele în ortostatism pe durata desfășurării activităților ocupaționale.

Mai mult, se recomandă utilizarea scaunului în formă de șa, în locul celui clasic, având în vedere rezultatele unor metaanalize efectuate asupra studiilor regăsite în literatura de specialitate. Se arată că acest tip de scaun prezintă un risc ergonomic scăzut față de cele convenționale.

Chirurgii - măsuri corective

În ceea ce privește specialitățile chirurgicale, medicii se confruntă atât cu stres psihic intraoperator cât și cu stres fizic, îndurat pe parcursul orelor petrecute în poziții dificile (4). Aceste posturi provoacă dureri la nivelul umerilor, gâtului și la nivel lombar inferior.

Cercetătorii au dezvoltat un instrument menit să identifice postura deficitară și să permită corectarea acesteia încă din timpul actului operator, cu prevenirea complicațiilor legate de îmbolnăvirile subsecvente (4). Instrumentul se numește ErgoPART (prescurtarea de la ergonomics postural assessment in real-time) și identifică, alături de alte date culese, timpul efectiv în care chirurgii mențin posturile diferite de cele neutre (non-neutral positions) pe durata actului operator. Aceste date le sunt utile atât chirurgilor, în vederea conștientizării menținerii unei poziții deficitare, cât și specialiștilor în terapie ocupațională precum și celor din medicina muncii, în vederea stabilirii unor măsuri corective adecvate (4).

Suplimentar, în acest fel crește aderența chirurgilor față de programele fizicale de reabilitare medicală. Acestea constau în practicarea exercițiului fizic în medie de câte 30 de minute, zilnic, în vederea tonifierii, respectiv asuplizării musculaturii responsabile de menținerea unei posturi corecte pe parcursul zilei și pe durata efortului profesional.

Un studiu utilizând electrozi care atenționau prin vibrație atunci când se schimba poziția capului și a trunchiului (la ieșirea din zona posturii neutre), dar care asigurau și o evaluare continuă a poziției menținute a relevat faptul că feedback-ul vibrator oferit de instrument a fost eficient (76%) în asigurarea redresării posturale, efectul benefic continuând inclusiv după întreruperea feedback-ului, raportat la persoanele care au purtat electrozii, dar nu au prezentat feedback vibrator (42%) (5).

La fel, s-a studiat modul în care înclinarea lentilelor atașate ochelarilor purtați în timpul intervențiilor de microchirurgie poate schimba modul în care este gestionată patologia musculoscheletală localizată la nivel cervical, umeri și dorsal superior (5). Astfel, menținerea unei anteflexii a capului de doar 25 de grade, față de 45 de grade previne tensionarea mușchilor trapez superior, scaleni și ridicător al scapulei și hipotonia stabilizatorilor profunzi cervicali. De asemenea, previne apariția durerii cervicală și a cefaleei (5). În plus, se pot utiliza covoare antistres și se pot face mici pauze pentru efectuarea unor mișcări de stretching de către chirurg pe durata programului operator, în vederea scăderii riscului îmbolnăvirii și a evitării accidentărilor (5).

Concluzie

Prin urmare, atât pentru medicii dentiști cât și pentru specialiștii din specialitățile chirurgicale (generală, oncologie, obstetrică-ginecologie, gastro-enterologie, urologie, neurochirurgie etc.), se recomandă amplasarea corectă, ergonomică a echipamentului și aparaturii utilizate la locul de muncă (setup-ul blocului operator sau al scaunului de lucru), cu evitarea greșelilor ergonomice care predispun la proiectarea anterioară a capului și la înclinarea anterioară a trunchiului, la ridicarea necorespunzătoare a umerilor și asimetria centurii pelviene prin rotația trunchului. Strategiile adoptate sunt menite să prevină instalarea oboselii musculare, a durerii musculoscheletale și a modificărilor degenerative.

Soluția imediată? Program de exerciții de mobilizare simplă articulară prin ridicarea și coborârea umerilor, rotații înapoi, aplecări ale capului etc. și mișcări de stretching cu o durată de 10 minute la interval de 30 de minute. Pe termen lung? Înot, aquagym, yoga, pilates reprezintă sporturi utile și de preferat.