Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Expunerea la soare și fotoprotecţia

Viața Medicală
Dr. Mircea TAMPA vineri, 9 iulie 2021
Viața Medicală
Dr. Andreea-Paula Amuzescu vineri, 9 iulie 2021
Viața Medicală
Dr. Vasile Benea vineri, 9 iulie 2021

Arsurile solare, carcinogeneza, senescenţa cutanată și afecţiunile oculare sunt câteva dintre efectele adverse ale UV. iar fotoprotecţia reprezintă un pilon esenţial în prevenirea apariţiei acestora.

pt p13Arsurile solare, carcinogeneza, senescenţa cutanată și afecţiunile oculare reprezintă doar câteva dintre efectele adverse ale radiaţiilor ultraviolete (UV). Având în vedere incidenţa în creștere a cancerelor cutanate și a altor leziuni rezultate în urma expunerii la soare, în special la tineri, fotoprotecţia reprezintă un pilon esenţial în prevenirea apariţiei acestor maladii. 

Radiaţia electromagnetică solară ce ajunge pe suprafaţa Pământului, cu o intensitate estimată la 1.000 W/m2, este constituită din radiaţii infraroșii, radiaţii din spectrul vizibil și radiaţii ultraviolete.

Acestea din urmă pot fi împărţite în trei benzi, în funcţie de domeniul spectral (figura 1):

fig 1 protectie solara

- UVA (lungimi de undă de 400-320 nm), reprezintă 90-95% din intensitatea radiaţiei UV ce atinge suprafaţa terestră, trecând atât prin toate straturile atmosferei, cât și prin sticlă. Determină stimularea producţiei de melanină (bronzul) ca mecanism de protecţie. Expunerea excesivă duce la îmbătrânirea fotoindusă a pielii.

- UVB (320-280 nm) reprezintă 5-10% din intensitatea totală a radiaţiei UV, acestea fiind absorbite în mare măsură de stratul protector de ozon și de sticlă; sunt implicate în sinteza cutanată a vitaminei D3 și bronzare; produc arsurile solare și pot determina cancere cutanate prin producţia de radicali liberi cu potenţial mutagen.

- UVC (280-100 nm) sunt în principiu cele mai nocive, însă sunt absorbite în foarte mare măsură de stratul de ozon al stratosferei (15-35 km).
Instalaţiile cosmetice de tipul solarelor artificiale emit atât radiaţii UVB, cât și UVA, intensitatea acestora din urmă putând fi de două-trei ori mai mare comparativ cu a celor emise de Soare: potrivit ghidurilor în vigoare, expunerea la acestea ar trebui evitată de persoanele cu numeroase efelide, cu vârste sub 18 ani, cu antecedente familiale de melanom și de cele cu fototip I sau II.

Sensibilitatea individuală la UVB este variabilă, fiind clasificată de Thomas Fitzpatrick în 1975 în șase fototipuri (figura 2): de la fototipul I, cu sensibilitate maximă, caracterizat prin înroșirea pielii fără bronzare și prin producerea de leziuni actinice extensive, la fototipul VI, cu bronzare intensă rapidă și fără leziuni de expunere la soare.

fig 2 protectie solara

Efectele nocive ale fotoexpunerii

Leziunile cutanate produse de expunerea la soare includ, pe lângă arsurile solare, leziuni de senescenţă cutanată prematură (efelide – pistrui, lentigo solar – aluniţe – pete pigmentare brune pe regiunile hiperexpuse, de exemplu pe faţa de extensie a mâinilor și a antebraţelor, riduri premature, atrofie tegumentară, teleangiectazii etc.).

Leziunile precanceroase cele mai frecvente includ keratoza actinică, numită și keratoză solară sau senilă, ce apare pe pielea expusă cronic la soare și se manifestă prin leziuni multiple, rugoase, cu scuame aderente apărute pe zonele fotoexpuse, și cheilita actinică.

Aceasta din urmă apare în special la nivelul buzei inferioare, producând eroziuni și cruste cu un aspect atrofic, mai frecvente la bărbaţi. Cancerele cutanate sunt reprezentate de carcinoame bazocelulare, spinocelulare și melanoame maligne. La acestea se adaugă leziunile solare la nivel ocular, ce includ leziuni corneene (fotokeratita), cataracte, leziuni sclerale (pterigium, pinguecula) şi degenerescenţa maculară.

Mecanisme de protecţie cutanată

Dintre mecanismele cutanate protectoare împotriva radiaţiilor UV putem menţiona: stimularea melanogenezei cu creșterea cantităţii de melanină și un procent mai mare de melanozomi în vederea blocării pătrunderii radiaţiilor UV prin producerea de pigment, hiperplazia epidermală, activarea mecanismelor antioxidante și scavenging-ul radicalilor liberi, activarea mecanismelor moleculare de detecţie și reparare a defectelor ADN induse actinic, a celor de control al ciclului celular sau de inducere a apoptozei – moarte celulară programată –, în cazul unor leziuni importante.

Mijloace de protecţie solară

Strategiile de fotoprotecţie larg utilizate de public includ, în ordinea eficienţei: evitarea expunerii la soare și căutarea locurilor umbrite, utilizarea unor accesorii vestimentare protectoare (pălării, șepci, voaluri, pelerine, ochelari de soare etc.), aplicarea topică a cremelor de ecranare solară și a altor tratamente adjuvante.

Cremele de protecţie solară trebuie introduse în rutina zilnică, și nu doar vara. Ele sunt clasificate în funcţie de factorul de protecţie solară (Sun Protection Factor – SPF), adică fracţiunea din radiaţia solară UV incidentă ce ajunge la nivel cutanat în prezenţa unui produs fotoprotector.

Spre exemplu, un produs marcat „SPF 50” asigură penetrarea la nivel cutanat a doar 1/50 (1/valoarea SPF) din radiaţia solară UV incidentă. Datorită definiţiei SPF ca raport al unei doze de radiaţie, scala sa de măsură nu este lineară: astfel, diferenţa între SPF 10 și SPF 30 este mai mare decât cea dintre SPF 30 și SPF 50 (figura 3).

fig 3 protectie solara

Se consideră că odată cu depășirea valorii SPF50 produsele fotoprotectoare sunt relativ echivalente. Din acest motiv și pentru a nu crea publicului o impresie de falsă protecţie, produsele destinate fotoprotecţiei care depășesc SPF60 sunt etichetate, în Uniunea Europeană, ca „SPF50+”. Nivelul minim SPF al unui produs pentru a fi considerat fotoprotector este 6.

Categoriile de protecţie ale produselor fotoprotectoare sunt următoarele: protecţie redusă (SPF 6-15), protecţie medie (SPF 15-30), protecţie înaltă (SPF 30-60), protecţie supraînaltă (SPF 50+).

Deoarece măsurarea SPF se realizează pentru radiaţiile UVB, trebuie să verificăm dacă produsul utilizat asigură și ecranarea radiaţiilor UVA la cel puţin o treime din valoarea SPF marcată pe etichetă. Niciun produs nu poate asigura o protecţie totală, astfel că formulări precum „protecţie 100%” sau „protecţie pentru întreaga zi” nu sunt realiste.

Fotoprotecţia asigurată de articolele vestimentare poate fi de asemenea cuantificată prin indicele UPF – Ultraviolet Protec­tion Factor, în raport echivalent cu cantitatea de radiaţii UVA și UVB blocate. UPF reprezintă raportul dintre cantitatea de radiaţii penetrate prin aer și cele penetrate printr-un material textil.

Astfel se definesc clasele de protecţie bună (UPF 15-24), protecţie foarte bună (UPF 25-39) și protecţie excelentă (UPF>40). Eficacitatea materialelor groase este mai mare comparativ cu a celor subţiri; materialele sintetice reflectă mai bine radiaţiile, iar materialele uscate
dau o protecţie sporită faţă de cele umede.

În ceea ce privește protecţia analizatorului vizual, lentilele trebuie să fie în egală măsură dotate cu filtre UV și nu prea închise la culoare, deoarece determină midriază, ceea ce permite pătrunderea în ochi a unei cantităţi mai mari de radiaţii.

Tipuri de filtre solare

Compuşii chimici utilizaţi pentru ecranele solare se împart în:
- compuși organici (eficienţi împotriva UVA: derivaţi de acid para-aminobenzoic, cinamaţi, salicilaţi; împotriva UVB: oxibenzone – benzofenone; sau cu spectru extins UVA+UVB: silatriazol, bemotrizinol etc.),
- compuși anorganici (dioxid de titan, oxid de zinc/magneziu/fier, carbonat de calciu, caolin, talc, mică) și
- compuși naturali (bioflavonoizi, licopen, taninuri etc.).

Fotoprotecţia prin produse administrate pe cale orală sau sistemică este asigurată în principal de compuși naturali adjuvanţi, cu efecte antioxidante și de scavenging al radicalilor liberi: vitamina C sau E, compuși carotenoizi, licopen, flavonoide (apigenină, quercetină, crisină, silimarină, genisteină), taninuri (catechine, epicatechine, epigallocatechine), resveratrolul din vinurile roșii, safrona din șofran, acidul cafeic, cumaric, cinamic, ferulic și multe altele.

Cele mai folosite fotoprotectoare sistemice includ nicotinamida, β-caroten, vitamina D, astaxantina.

Trebuie totuși menţionate și efectele medicale benefice ale expunerii la soare, cum ar fi activarea sintezei vitaminei D și combaterea rahitismului, cu efecte pozitive și asupra stării mentale, prin stimularea producerii de serotonină, și efectele pozitive în anumite afecţiuni cutanate precum psoriazis, acnee, dermatită atopică.

Pentru menţinerea nivelului de vitamină D în intervalul fiziologic, se recomandă expunerea pielii la soare în lunile de vară de trei ori pe săptămână, pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 minute.

Expunerea la soare în sezonul estival trebuie realizată raţional, progresiv și pe durată limitată (în primele ore ale dimineţii sau după-amiaza spre seară), în funcţie de fototipul individual, cu aplicarea măsurilor de fotoprotecţie. Orice leziune cutanată suspectă apărută sau extinsă în cursul expunerii la soare trebuie investigată cât mai rapid, prin consult medical de specialitate.

 

Bibliografie
1. Georgescu S-R, Tampa M, Benea V. Mic tratat de senescență cutanată. Ghid de bună practică privind prevenirea și tratamentul îmbătrânirii cutanate. Editura Ars Docendi 2017, pp. 47-64.
2. Fania L, Sampogna F, Ricci F, Hyeraci M, Paradisi A, Palese E, Di Lella G, Pallotta S, Panebianco A, Candi E, Dellambra E, Abeni D. Systemic photoprotection in skin cancer prevention: knowledge among dermatologists. Biomolecules 2021, 11(2):332.
3. Garnacho Saucedo GM, Salido Vallejo R, Moreno Giménez JC. [Effects of solar radiation and an update on photoprotection]. An Pediatr (Barc) 2020, 92(6):377.
4. D’Orazio J, Jarrett S, Amaro-Ortiz A, Scott T. UV radiation and the skin. Int J Mol Sci 2013, 14:12222-48.
5. Latha MS, Martis J, Shobha V, Shinde RS, Bangera S, Krishnankutty B, Bellary S, Varughese S, Rao P, Naveen Kumar BR. Sunscreening agents. A review. J Clin Aesthet Dermatol 2013, 6(1):16-26.
6. Solano F. Photoprotection and skin pigmentation: melanin-related molecules and some other new agents obtained from natural sources. Molecules 2020, 25:1537.

Etichete: protectie solara raze uv SPF arsuri solare fotoprotectie cancer piele afectiuni oculare

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.