Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Fiziopatologia dispneei

Viața Medicală
Dr. Mariana SPORIŞ joi, 18 iunie 2015
    American Thoracic Society defineşte dispneea drept experienţa subiectivă de disconfort în respiraţie care constă din senzaţii diferite calitativ şi cu intensităţi variabile. Episoadele de dispnee pot fi înfricoşătoare pentru pacienţi, care le descriu ca moarte iminentă, înec, pierdere a controlului, sufocare, oboseală, singurătate, epuizare, panică, spaimă. Senzaţia de greutate în respiraţie poate fi modificată de propria percepţie despre originea sau importanţa cauzei determinante. De multe ori este imposibil să diferenţiem componenta fizică de componentele însoţitoare (psihologică, socială sau spirituală) ale „dispneei totale“. Cu cât durează mai mult, cu atât este mai probabil ca elementele non-fizice să aibă o importanţă mai mare în percepţie şi expresie.
    Termenul de „dispnee totală“ a fost propus pentru a capta complexitatea simptomului; el sugerează nevoia unei abordări multidisciplinare, centrate pe nevoile psihologice, sociale şi spirituale în aceeaşi măsură cu simptomele fizice.
    Mecanismul exact al dispneei nu este complet cunoscut. Diferiţi stimuli respiratori (modificări ale concentraţiei gazelor sangvine, afecţiuni ale parenchimului pulmonar sau ale căilor respiratorii, hiperinflaţia) pot activa unul sau mai mulţi receptori senzitivi, de la care pleacă aferenţe către centrii nervoşi superiori, unde are loc percepţia dispneei.
    Integrarea şi procesarea diferitelor senzaţii la nivelul sistemului nervos central se face în mod diferit. Aferenţele de la nivelul receptorilor din muşchii respiratori ajung la centrii respiratori din trunchiul cerebral, apoi la nivelul ariei ventroposterioare din talamus şi, ulterior, la cortexul somatosenzorial. Se consideră că aceste structuri procesează intensitatea şi calitatea dispneei.
    O altă cale realizează procesarea componentei afective – conştientizarea disconfortului, a neplăcerii.
    Aferenţele de la nivelul receptorilor din plămâni şi căi respiratorii ajung la centrii respiratori prin intermediul nervului vag la amigdală şi aria mediodorsală a talamusului şi, mai departe, la cortexul cingulat şi insular. Se consideră ca aceste structuri limbice procesează componenta afectivă a dispneei.
    Talamusul şi hipocampul sunt considerate arii neuronale critice pentru modularea aferenţelor senzoriale respiratorii.
    Percepţia dispneei a fost atribuită unui dezechilibru (unei neconcordanţe) între aferenţele venite de la nivelul receptorilor senzitivi şi activitatea motorie comandată de centrii respiratori şi efectuată de muşchii respiratori, respectiv între necesitatea de a respira şi abilitatea de a respira.
    Davenport şi Vovk (2009) au afirmat că stimularea diferită a receptorilor senzitivi are ca rezultat calităţi diferite ale dispneei, respectiv efort în respiraţie sau oboseală fizică asociată cu respiraţia, foame de aer sau nevoia de a respira fără a putea creşte ventilaţia şi senzaţie de constricţie toracică – incapacitatea de a inspira şi expira.

 

Educaţie şi dezvoltare

 

    Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
   Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598
    Conferinţa naţională de îngrijiri paliative (ediţia a 16-a) se va desfăşura în perioada 8–10 octombrie 2015 la Târgu Mureş. Detalii pe www.anip.ro

 

    Pacienţii cu afecţiuni cardiorespiratorii raportează adesea efort în respiraţie, în timp ce senzaţia de constricţie toracică pare a fi specifică pentru bronhoconstricţie. Foamea de aer se corelează cu reflexul respirator, putând fi declanşată de creşterea paCO2. Lansing şi colab. (2009) consideră că foamea de aer este sinonimă cu inspirul nesatisfăcător, având în vedere că a fost descrisă de pacienţii cu BPOC imediat după efort.
    Personalitatea şi statusul emoţional pot afecta percepţia dispneei. Prevalenţa anxietăţii este mai mare la pacienţii cu BPOC. Depresia este de asemenea mai frecvent întâlnită la pacienţii cu boli cardiorespiratorii cronice. În studiul ECLIPSE, 26% din 2.118 pacienţi cu BPOC sufereau de depresie; o prevalenţă mai mare a depresiei s-a observat la femei, fumători şi cei cu obstrucţie respiratorie severă. Niveluri crescute de anxietate au fost identificate la pacienţii cu BPOC, comparativ cu cei cu boli cardiace sau cancer.
    Pacienţii pot resimţi frustrare sau depresie când dispneea le limitează capacitatea de efort, de a fi activi, de a se integra social. Dispneea poate fi un stimul puternic pentru dezvoltarea anxietăţii, care, ulterior, poate accentua şi perpetua dispneea, determinând un cerc vicios. Anxietatea, panica şi depresia pot accentua percepţia individuală a dispneei, iar raportarea acesteia de către pacient poate părea exagerată, comparativ cu afectarea fizică a acestuia.

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro),  promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“).

 


Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.