Întrebarea pe care și-o pun tot mai des autorii de articole știinţifice este: „În ce reviste publicăm?” Un răspuns ar fi legat de factorul de impact – cu cât acesta este mai mare, cu atât mai mare este și prestigiul revistei.
Este adevărat că a nu publica înseamnă a pieri, dictonul care ghidează progresul știinţific și competitivitatea în lumea știinţifică, inclusiv cea medicală. Dar este la fel de adevărat că, uneori, și a publica înseamnă a pieri. Nu ne referim la publicarea de articole fraudate, care conduc la pierderea reputaţiei, ci la publicarea în reviste obscure, pe care nu le citește nimeni.
Este foarte important pentru universitari și cercetători să publice, nu doar ca obiect al activităţii lor bugetate în special de societatea care are nevoie de rezultatele lor, ci și pentru propria carieră. O problemă a apărut în ţara noastră când, odată cu extinderea masivă și indulgentă a învăţământului universitar medical, au apărut pe statul de plată multe catedre și multe locuri care trebuia să fie acoperite. Iar pentru a le ocupa e nevoie de publicaţii. Dar unde e cantitate scade calitatea criteriilor de evaluare.
A avea grijă unde publicăm este la fel de important ca a decide la ce școală dăm copilul să înveţe. Și apar problemele: care reviste sunt bune, care nu sunt bune? Cel mai simplu răspuns este acesta: publică articolul în acea revistă în care ai dori dumneata să îl citești. Dacă nu citești niciodată reviste din Pakistan sau din Lituania (doar un exemplu), de ce vrei să publici acolo?
Calitatea revistelor unde trimitem spre evaluare manuscrise poate fi apreciată în multe feluri, dar unanim acceptată este în prezent evaluarea după factorul de impact (impact factor – IF). Impus de Institute for Scientific Investigation lansat de Eugen Garfield, sistemul IF al ISI (aici cu sensul de International Scientific Indexing, devenit Thomson-Reuters, iar mai nou Clarivate Analytics) permite ierarhizarea revistelor. Cu cât mai mare este IF, cu atât mai mare e prestigiul revistei și, deci, al cercetătorului.
Se consideră că IF, calculat prin divizarea numărului de citări la numărul de articole publicate în doi ani consecutivi precedenţi, exprimă impactul articolelor publicate în revistă. O revistă ale cărei articole sunt mult citate reprezintă o publicaţie credibilă și cu un standard ridicat, la care cercetători de valoare pot ajunge să publice.
Iată de ce toţi autorii, comisiile de promovare, dar mai ales editorii de reviste se uită la IF al fiecărui jurnal. Editorii doresc să îl crească pentru a-și ridica prestigiul revistei. La o publicaţie mică nu se trimit articole importante, ci articole minore, cu șanse mici de a fi citate. Sistemul poate fi și criticat (mai ales de editorii revistelor care nu au criteriile de a fi indexate Clarivate - noi spunem încă ISI), dar altul mai bun nu avem.
Recent, la 29 iunie, Clarivate Analytics a publicat Journal Citation Report (JCR) care listează pentru fiecare an factorul de impact al revistelor indexate. Iată, în tabelul alăturat, revistele medicale românești indexate și noul lor factor de impact.
Se observă că avem un număr redus, dar nu neglijabil, de reviste românești indexate. Din păcate, factorul lor de impact este mic, deși noi suntem bucuroși cu ceea ce avem. Cel mai mare scor îl deţine revista Societăţilor Române de Gastroenterologie și Hepatologie - Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases.
Le recomandăm tinerilor cercetători să evite revistele-pirat care atrag bani pentru articole publicate, dar care, de fapt, nu sunt indexate. Să încerce să publice în revistele oneste și nu în cele care fac rabat la calitate pentru a lua bani de publicaţii. Să nu creadă că la revistele cu IF mare trebuie plătit spre a fi publicat. Unele reviste de calitate cer într-adevăr taxe pentru articole publicate online, pentru că cititorii nu plătesc în acest mod abonamentul la revistă. Dar în general revistele mici cer bani, nu cele prestigioase: doar că acolo noi, românii, ajungem greu și rareori singuri, fără parteneri străini.
Revistele au IF mic, cu două excepţii în creștere. Desigur, noi trebuie să le susţinem prin trimiterea de articole, iar revistele trebuie să fie exigente pentru a crește în calitate. Menţionăm că revista Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases are cel mai mare IF dintre revistele românești, indiferent de specialitate sau domeniu.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
