Newsflash
Ars Medici

Implicaţii psihologice în obstetrică şi ginecologie

Implicaţii psihologice în obstetrică şi ginecologie
   Investigaţiile ştiinţifice în obstetrică şi ginecologie au, de cele mai multe ori, drept obiectiv descrierea etiologică şi nosologică a afecţiunilor aparatului genital feminin, neglijând impactul psihologic pe care îl au acestea asupra pacientelor. În literatura de specialitate din România, importanţa componentei emoţionale în procesul de diagnostic şi tratare a diverselor disfuncţii este necunoscută sau, pur şi simplu, desconsiderată. Strategiile terapeutice utilizate nu includ scheme de intervenţie la nivel cognitiv şi afectiv. Femeile sunt ajutate să nască de medici, moaşe şi asistente medicale, suferă avorturi terapeutice ori la cerere, într-un timp foarte scurt, fără a beneficia de suport sau pregătire psihologică înainte şi postintervenţie, primesc diagnostice de tumori benigne şi maligne, fără o conceptualizare de interfaţă, adaptată cunoştinţelor lor şi care să ţină cont de încărcătura afectivă a informaţiei în sine, renunţă la copiii nenăscuţi pe care i-au investit cu întregile lor vise şi dorinţe şi primesc ajutor psihologic numai în cazul în care o cer, atunci când echilibrul psihic nu poate fi restabilit fără costuri ce pot fi menţinute sub control. Afecţiunile ginecologice de orice tip sunt însoţite de o stare de disconfort psihologic, plecând chiar de la consultaţie, ce presupune o intruziune în intimitatea cea mai profundă a femeii de la menstruaţie, dismenoree şi sindrom premenstrual, până la tratamentele specifice. Considerăm că impactul psihologic este facil de susţinut şi argumentat, însă măsurile de profilaxie şi de intervenţie, colaborarea ginecolog–psiholog sunt reduse şi neregulate în sistemul sanitar din România.
   Există implicaţii afective şi manifestări psihosomatice ale unor situaţii specifice în care stresul augmentează simptomatologia ce interferează, ulterior, cu sfera comportamentală şi funcţionalitatea globală a bolnavei.
   Factorii externi cu care intră în contact pacienta lăuză, internată în secţiile de obstetrică, determinaţi de schimbarea de rol, modificările hormonale şi de viaţă ce se petrec o dată cu sarcina şi naşterea, sunt diferiţi de cei care acţionează asupra femeilor care trebuie să înfrunte impactul unui diagnostic de patologie, în urma căruia vor fi supuse unor nenumărate intervenţii invazive şi dureroase. Cu toate acestea, un studiu columbian din 2007 a relevat existenţa unui dezechilibru psihic în 62% din cazurile de obstetrică şi 52% din cele de ginecologie. Simptomele descrise se refereau la sentimentul pierderii controlului asupra propriei vieţi, idei depresive, tendinţe de evitare, teamă, iritabilitate, anxietate, tensiune musculară, dispnee, transpiraţie excesivă.
   Tratatele de psihosomatică feminină vorbesc despre existenţa unei anxietăţi genitale, a unor dureri în partea inferioară a abdomenului şi în zona organelor genitale, ce apar în urma unei emoţii puternice şi se soldează, uneori, cu amenoree durabilă sau definitivă. Asemănător, în popor, se spune că cineva „s-a îmbolnăvit de inimă“ din cauza problemelor personale, inimii dându-i-se multiple semnificaţii legate de viaţa afectivă. Psihologii numesc „somatizare“ procesul prin care dezechilibrul emoţional produce modificări în fiziologia şi sfera comportamentală a individului. Tensiunile, modul disfuncţional de gândire şi de interpretare a celor ce ni se întâmplă, reprimate o vreme îndelungată, dau naştere nevrozelor, dar şi unor afecţiuni fizice pe care le numim boli psihosomatice.
   Sindromul premenstrual, urmat de menstruaţie şi, mai târziu, înlocuit de instalarea menopauzei, este asociat cu hipersensibilitate şi plâns facil, ce nu dispar neapărat odată cu încetarea procesului fiziologic în sine. Igiena mentală este de un real folos dacă ne gândim că menopauza este trăită şi asociată, de foarte multe ori, cu criza de la jumătatea vieţii, cu sentimentul acut de scurgere a timpului, de vid interior şi singurătate. Intervenţia psihologului este centrată pe exerciţii de relaxare, dirijare a imaginaţiei, de explorare şi înţelegere a durerii, pe modificarea cogniţiilor cu privire la ceea ce vede şi simte femeia. Prezenţa specialistului în spital, în schema terapeutică, este esenţială pentru reducerea intensităţii trăirilor psihosomatice. Spitalizarea implică, pe lângă consultaţiile şi tratamentul medical, ca femeile să îşi asume rolul de pacientă, să se rupă de contextul şi mediul familial, să interacţioneze cu persoane necunoscute şi pierderea intimităţii şi a spaţiului personal. Toate acestea, uneori – în timpul sau după ce au aflat că poartă o sarcină cu risc, un copil cu malformaţii, ori că vor suferi anumite operaţii şi demersuri asupra centrului feminităţii, şi pe fondul unor structuri de personalitate vulnerabile. Considerând toate aceste variabile, se impune colaborarea medicului specialist cu psihoterapeutul în vederea pregătirii pacientelor pentru viitor, dar şi a susţinerii şi îndrumării pe calea noilor hotărâri şi schimbări ce se vor produce. Independent de modul în care a fost pus în lumină diagnosticul, anumite expresii psihosomatice, oricât de elementare, urmează să umbrească emoţia acută ce zdruncină echilibrul afectiv şi să ia forma patologiilor fizice propriu-zise (hipertensiune arterială, infarct, astm bronşic, noduli mamari, tiroidieni, amenoree psihogenă, ulcer etc.).
   În stabilirea tratamentului, evoluţiei şi prognosticului disfuncţiilor somatice, trebuie să se aibă în vedere surprinderea şi diagnosticarea corectă a microtraumatismelor afective ce declanşează, favorizează şi menţin simptomatologia. Iată de ce este necesar să ne deschidem orizonturile şi să tratăm rănile corpului, văzând omul în ansamblul său şi nu doar analizându-i anatomia.

Notă autor:

Bibliografie

1. Espindola-Hernandez JG. Guia clinica de intervencion psicologica de la paciente ginecologica y obstetrica hospitalizada. Perinatol Reprod Hum. 2007;21:22-32

2. Nanu D, Marinescu B, Matei D. Esenţialul în obstetrică. Editura Amaltea, Bucureşti, 2011

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe