Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Încurcate sunt căile softului

Viața Medicală
Dr. Mihaela UDRESCU luni, 6 aprilie 2015
   Ultima modă în cabinetele medicilor de familie este activarea cardului de sănătate: pacienţii impacientaţi vin cu cartonaşele la activare. Operaţiunea este relativ simplă şi ar putea fi făcută şi de o persoană cu studii gimnaziale. Dar, în România anului 2015, activarea cardului o face, în principal, medicul de familie. Pe lângă ghiduri, protocoale, interacţiuni medicamentoase, complicaţii ale bolilor, particularităţi ale acestora, prevenţie, monitorizare, vaccinări, ce poate fi mai relaxant decât să activezi un card de sănătate?
   Am achiziţionat, în acest sens, de la firma de soft cu care am contract, un cititor de card cu un ecran potrivit persoanelor sub 40 de ani, vârstă la care debutează presbiopia. Aşa că şi eu utilizez cu dificultate dispozitivul respectiv, în lipsa înaintaşilor de pe nas. De ce am dat bani pe un asemenea instrument? Pentru că altfel riscăm să existe incompatibilitate între token-ul de semnătură electronică, softul de cabinet, cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (sistemul informatic unic integrat – SIUI) şi cititorul de card.
   Încurcate sunt căile softului, dar în curând mă specializez şi aici. Pentru că m-am lovit de o situaţie practică, în care i-am sugerat dezvoltatorului care ar putea fi cauza unei erori din program, fără să ştiu o boabă de inginerie. Când m-a întrebat de unde m-am prins, i-am spus că sunt în primul rând diagnostician şi că lucrez în special cu simţurile naturale (văz, auz, miros, simţ tactil) şi orientez omul către patologia pe care o are. Acelaşi simţ observaţional l-am aplicat şi la soft şi am sesizat uşor de unde apare problema.
   Dar să vă spun cum decurg lucrurile în teren atunci când activezi un card: se introduce cardul în cititor. Se aşteaptă. Se aşteaptă. Se aşteaptă. Apare mesajul: „Introduceţi codul de transport“. Tastez „000“ şi „enter“. Se aşteaptă. Apoi apare mesajul „Introduceţi codul pin“. Aici începe distracţia. Dacă vrei să adresezi o întrebare încuietoare în aceste zile sau să pui în dificultate pacienţii din cabinetele medicilor de familie, îi rogi să-şi introducă un cod pin format din patru cifre. Unii vor litere. Alţii se descurcă binişor. Majoritatea rămân intens contemplativi, cu gura căscată. Este momentul sublim, pe care îl savurez în aceste zile şi pentru care mulţumesc că am avut această şansă unică de a activa carduri. Să vezi atâtea expresii ale uimirii totale este absolut minunat. Atunci încep să le explic ce este codul pin şi le sugerez să se gândească la o combinaţie de patru cifre, pe care să nu o uite prea curând. Uimirea devine preocupare, iar în final apare ideea salvatoare şi pacienţii încep să zâmbească. Majoritatea optează pentru anul naşterii.
   Intervine dificultatea introducerii codului pin, tastele cititorului fiind prea mici: fie nu au ochelarii potriviţi, fie nu nimeresc butoanele, astfel încât, pentru a nu petrece minute în şir cu această operaţiune, din cele aproximativ 50 de carduri activate, în 49 din cazuri am introdus personal codul pin, asumându-mi toate riscurile ulterioare. Apoi se aşteaptă. Şi se aşteaptă. Şi iar se aşteaptă. Şi se aşteaptă. Se aşteaptă. Se aşteaptă. În jumătate de cazuri apare mesajul: „Cardul a fost activat cu succes“. În cealaltă jumătate se reia parţial operaţiunea, astfel că, în medie, activarea unui card durează trei minute. Socotiţi ce înseamnă asta la o medie zilnică de 35 de pacienţi.
   După două zile de activare de carduri, am decis să achiziţionez încă două cititoare de card cu tastatură numerică suplimentară şi separată, vizibilă, iar această poezie a activării cardului s-o recităm la trei calculatoare, eu şi cele două asistente. Şi dacă nu răzbim nici aşa, pe viitor mă gândesc serios la un voluntar sau o persoană necalificată care să facă acest lucru.
   Şi atunci mă întreb: dacă pacientul este debusolat, personalul cabinetului este sufocat de activitate nemedicală, nu este perturbată relaţia cu pacienţii? În beneficiul cui este acest lucru? Iar cardul, proiect ambiţios, de pe urma căruia ar trebui să beneficiem cu toţii prin limitarea scurgerilor de resurse materiale, cu bani mai mulţi pentru sistem, se dovedeşte a fi un proiect făcut pe repede înainte, fără a avea proceduri clare pentru situaţii practice. De exemplu: pacientul uită codul pin, se blochează cardul în momentul folosirii, se defectează cititorul de card, cardul nu este recunoscut de cititor, pacientul îşi schimbă numele, pacienţii tocmai au împlinit 18 ani şi abia urmează să primească un card de sănătate, modul de lucru în lipsa internetului, folosirea cardului la domiciliu, folosirea offline a cardului sau în cazul unei pene de curent, pacient care nu are cardul la el în momentul consultaţiei.
   Nu pot decât să am încredere că în spatele acestui proiect sunt oameni care înţeleg dimensiunea problemei şi vor găsi soluţii fezabile, care să ne uşureze munca.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.