Liniile directoare revizuite pentru
centrele primare pentru „stroke” (CPS) au fost publicate recent.
Aceste spitale pot oferi tratament pentru majoritatea pacienților cu
AVC ischemice tipice care nu necesită terapie endovasculară,
intervenție chirurgicală sau internare în unitatea de terapie
intensivă (ATI) sau de tratament de neuroreanimare ori care au boli
multisistemice. Anumite CPS pot oferi tratament de un nivel superior.
Pacienții tratați la CPS au rate
mai mici de deces și rezultate mai bune, în ansamblu, comparativ cu
cei care primesc tratament la spitale generale sau centre care nu
sunt destinate tratamentului AVC. În CPS, tPA intravenos este mai
frecvent utilizat. Dacă un centru este certificat ca CPS, este mult
mai probabilă administrarea intravenoasă de tPA ca tratament al
AVC. Cu toate acestea, eficiența acestor centre nu este dependentă
sau bazată doar pe administrarea intravenoasă de tPA. Multe alte
elemente ale spitalelor CPS îmbunătățesc tratamentul și
rezultatele pentru peste 95% din pacienții care nu sunt tratați cu
tPA. Unitățile pentru tratamentul AVC reprezintă o altă
componentă majoră a centrelor CPS care îmbunătățesc tratamentul
și evoluția pacienților. Alte elemente de tratament, precum și
următoarele linii directoare sunt, de asemenea, factori-cheie în
îmbunătățirea tratamentului. Rezultatele ameliorate în cadrul
unui CPS au fost demonstrate atât în studiile desfășurate în
SUA, cât și la nivel global, deși proiectarea și elementele
centrelor CPS diferă în SUA comparativ cu modelele din Europa.
Formarea CPS a fost extinsă pentru Europa, Asia și Australia.
Centrul complex pentru „stroke”
(CCS) este menit să trateze pacienții cu cele mai complexe și
problematice tipuri de AVC – toate tipurile de AVC hemoragice sau
cu implicare multisistemică, precum și cele care necesită
intervenții chirurgicale sau endovasculare și terapie intensivă.
La ora actuală, în SUA există între 100 și 200 de spitale care
ar putea întruni cererile tipice ale unui CCS. Acolo, o comisie
specializată a început un program formal de certificare a acestor
centre în septembrie 2012.
Unele dintre
intervențiile specializate din cadrul unui CCS includ utilizarea
tehnicilor endovasculare pentru a trata AVC ischemice și
hemoragice, precum și capacitatea de a realiza endarterectomie
carotidiană, stent carotidian și hemicraniotomie, prezența unei
unități ATI sau a unei unități de neuro-reanimare cu personal de
terapie intensivă și posibilitatea de a efectua examinări
neuroimagistice avansate, inclusiv rezonanță magnetică și
angiografie, angiografie prin tomografie computerizată, ecografie
Doppler transcraniană și angiografie cu substracție digitală
(DSA). Cele mai multe din elementele unui CCS trebuie să fie
disponibile 24 ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Aceasta face
diferența între acest centru și un CPS (mai multe detalii privind
criteriile de certificare pot fi găsite la adresa web a Comisiei
Comune http://www.jointcommission.org).
Majoritatea personalului medical și infrastructura disponibilă la
CCS ameliorează prognosticul și evoluția pacientului. Un studiu
desfășurat în Finlanda a demonstrat că pacienții tratați în
cadrul unui CCS au rezultate mai bune (mortalitate redusă,
posibilitate de externare mult mai mare) în comparație cu cei
tratați în cadrul unui spital general. Este dificilă realizarea
unei comparații între tratamentele oferite în cadrul CCS și CPS
și rezultatele acestora, întrucât populațiile evaluate sunt
diferite în orice tip de unitate. (...)
