Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Managementul anxietăţii

Viața Medicală
Dr. Daniela MĂLINESCU joi, 12 februarie 2015
   Pacienţii care necesită îngrijiri paliative suferă adesea de anxietate, de cele mai multe ori asociată cu alte semne şi simptome caracteristice stadiului terminal al bolilor. Prin urmare, pentru managementul eficient al anxietăţii acestor pacienţi este necesar să abordăm tratamentul propriu-zis, dar şi să reducem intensitatea celorlalte simptome care ar putea întreţine anxietatea.
   Deşi depresia şi anxietatea sunt, până la un punct, reacţii naturale şi fireşti la o boală incurabilă, neacordarea importanţei cuvenite diagnosticării simptomelor acestor tulburări constituie o greşeală ce duce la tratarea lor insuficientă, cu impact negativ asupra calităţii vieţii bolnavului şi a aparţinătorilor. Anxietatea şi depresia sunt termeni generali, care acoperă un spectru larg de stări emoţionale. Anxietatea se poate prezenta ca agitaţie, insomnie, stare de nelinişte, de îngrijorare sau de tensiune, transpiraţii, tahicardie, hiperventilaţie, atac de panică. Ca şi în cazul depresiei, poate fi dificilă separarea unor simptome fizice ale anxietăţii extreme de simptomele bolii subiacente. Este necesar şi diagnosticul diferenţial cu delirul, depresia, tulburarea bipolară, efectele secundare ale medicaţiei sau consumul de droguri.

Tratamentul medicamentos

   Medicamentele folosite în tratamentul anxietăţii sunt:
   – Benzodiazepinele (lorazepam, midazolam, diazepam) – au avantajul că acţionează rapid, în general în decurs de o oră; utilizarea lor este recomandată pe termen scurt sau cu intermitenţe, deoarece administrarea prelungită determină scăderea efectului anxiolitic şi deteriorare psihomotorie cumulativă. Doze recomandate: lorazepam p.o. sau sublingual 0,5–1 mg seara sau 2 x 1–2 mg/zi; diazepam 2–5 mg seara;
   – Neuroleptice în doze mici – de exemplu, haloperidol 1,5–5 mg x 2/zi p.o., s.c., i.m./zi;
   – Antidepresive pentru controlul eficient al anxietăţii cronice – escitalopram (inhibitor al recaptării serotoninei) 10 mg seara şi se creşte progresiv la 20–69 mg/zi;
   – Beta-blocantele sunt utile pentru controlul hiperactivităţii vegetative.
   Pe lângă tratamentele medicamentoase folosite în mod clasic pentru tratamentul anxietăţii, în articolele studiate sunt menţionate şi alte medicamente/clase de substanţe care pot fi utilizate cu succes pentru controlul anxietăţii şi depresiei în îngrijiri paliative. Administrarea sedativelor poate fi utilă la pacienţii foarte bolnavi, la care apare privarea de somn din cauza diverselor proceduri medicale la care sunt supuşi permanent. Se recomandă, în astfel de cazuri, zolpidem (ca să adoarmă) şi diazepam (pentru a rămâne adormiţi) – cocktailul Klintmalm, utilizat la secţia de transplant Baylor, deoarece medicii de acolo au constatat că pacienţii care dorm mai bine noaptea se simt mai bine şi sunt mai lucizi în cursul zilei.
   Deoarece anxietatea poate fi precipitată de durere sau dispnee, aceste simptome trebuie controlate foarte bine. Tulburări metabolice ca hipoglicemia şi hipocalcemia pot fi însoţite de anxietate.

Psihoterapia

   Abordările psihoterapeutice moderne sunt clasificate în patru categorii principale: psihodinamică, umanistică, comportamentală şi familială. Ţelul terapiei psihodinamice este de a ajuta pacientul să aibă o atitudine emoţională normală în faţa morţii. Abordarea umanistică urmăreşte influenţarea pacientului astfel încât acesta să-şi trăiască din plin ultimele zile de viaţă. Terapia comportamentală ajută pacientul să deprindă tehnici adecvate de a face faţă situaţiei. Terapia familială ajută întreaga familie să conlucreze pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în ultimele zile ale pacientului.
   Principiile managementului psihologic sunt: prezentarea cu menajamente a veştilor proaste; oferirea de informaţii conform dorinţelor personale ale pacienţilor şi familiei; permisiunea de exprimare a emoţiilor; crearea unui cadru în care îngrijorările şi temerile să-şi afle un răspuns; implicarea pacientului şi a familiei în luarea deciziilor legate de tratament; stabilirea de obiective realiste; oferirea unui pachet adecvat de asistenţă medicală, psihologică şi socială.

 

Educaţie şi dezvoltare

 

   Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
   Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598.
   Conferinţa naţională de îngrijiri paliative (ediţia a 16-a) se va desfăşura în perioada 8–10 octombrie 2015 la Târgu Mureş. Detalii pe www.anip.ro

 

 

   Când tulburările emoţionale sunt severe, atipice sau rezistente la tratament sau dacă apar tendinţe suicidare, se recomandă consultul psihiatric.
   Ca metode de psihoterapie sunt frecvent utilizate: psihoterapia cognitiv-comportamentală şi cognitiv-analitică, discuţiile de grup pentru informare şi sprijin, meloterapia, art-terapia, scrisul creativ, tehnicile de relaxare, meditaţia, hipnoterapia, aromaterapia, terapia ocupaţională (meşteşuguri, înot etc.).
   Legat de efectele meloterapiei asupra anxietăţii pacienţilor cu boli terminale, a fost efectuat un studiu pe 25 de pacienţi. Rezultatele au demonstrat reducerea semnificativă a anxietăţii pe scala ESAS (Sistemul Edmonton de evaluare a simptomelor) la grupul experimental, după o singură sesiune de terapie prin muzică. Analiza ulterioară a relevat şi reducerea semnificativă a altor parametri: durerea, oboseala şi somnolenţa diurnă.
   Conform unui studiu-pilot referitor la beneficiile hipnoterapiei în managementul anxietăţii, depresiei şi tulburărilor de somn, după a doua sesiune de hipnoterapie s-au constatat reduceri semnificative ale simptomelor anxietăţii, dar nu şi ale depresiei sau tulburărilor de somn (ameliorarea acestora a necesitat minimum patru sesiuni).
   Studiile care au cercetat legătura dintre spiritualitate, religiozitate, speranţă, bunăstare spirituală, depresie şi anxietate au demonstrat o puternică corelaţie pozitivă între acestea. De aceea, vizitele regulate ale unui consilier spiritual (preot, pastor, rabin etc.) au efecte benefice atât pentru pacient, cât şi pentru aparţinători. Pacienţii vârstnici cu niveluri ridicate de religiozitate intrinsecă prezintă niveluri semnificativ crescute ale optimismului şi confortului psihic. Îngrijitorii trebuie să evalueze şi să încurajeze credinţa, pentru bunăstarea spirituală a pacientului terminal.

Terapii complementare

   Fizioterapia este utilă pe termen scurt, pentru a rezolva efectele unor accidentări sau pentru a încetini atrofia musculară.
   Reflexologia plantară: un studiu efectuat pe 23 de pacienţi cu cancer în fază terminală a condus la concluzia că reflexologia plantară, aplicată de un reflexoterapeut calificat, a avut ca rezultat o reducere semnificativă a nivelului anxietăţii şi durerii. La nevoie, reflexoterapeutul îl poate consilia pe pacient în legătură cu câteva tehnici de masaj plantar autoaplicabile. Avantajul acestei metode este şi faptul că devine benefică şi prin simplul contact uman; în plus, nu necesită echipamente speciale, este neinvazivă şi nu lezează intimitatea pacientului.
   Masajul terapeutic: rezultatele unui studiu despre efectele masajului terapeutic asupra durerii şi anxietăţii la pacienţi cu cancer în fază terminală au demonstrat reducerea cu până la 60% a durerii şi cu aproximativ 24% a nivelului anxietăţii.

În loc de concluzii

   Tratamentul tulburărilor psihice ale bolnavului terminal trebuie să se adreseze atât simptomelor fizice cauzatoare de anxietate (durere, dispnee etc.), cât şi suferinţei psihologice, prin medicaţie, psihoterapie, terapii alternative de suport şi consiliere spirituală.
   Îngrijirea în unităţile medicale tip hospice oferă avantajele dotărilor şi a prezenţei permanente a personalului calificat. Un accent important se pune pe îngrijirea la domiciliu, în mediul familiar pacientului, menit să-i ofere acestuia un confort psihic suplimentar.

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro),  promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie.
Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.