În statutul Societății Naționale de Medicina Familiei, ziua
de 4 iulie reprezintă Ziua națională a medicului de familie. Cum privesc tinerii
medici de familie practicarea acestei specialități aflăm de la doi reprezentanți
ai viitorului specialității
Programul medicilor danezi
Conferințele medicale sunt, pentru medicii de familie, o ocazie de
relaxare și în același timp stimulare intelectuală. La fiecare conferință întâlnim
colegi din breaslă, discutăm și analizăm informații noi.
Sunt medic tânăr și fără vechime în meserie, dar mi-am făcut curaj
și am început să caut conferințe de anul acesta. Astfel, am aplicat pentru Conferința
Organizației mondiale a colegiilor, academiilor și asociațiilor academice naționale
ale medicilor generaliști și de familie (WONCA) 2016 Copenhaga, în speranța că voi
câștiga o bursă. Norocul începătorului nu a fost de partea mea, însă site-ul de
înregistrare făcea trimitere la preconferința Vasco da Gama (VdGM) pentru medici
tineri, cu o taxă mult mai scăzută, de 70 de euro. Astfel, am ajuns la această manifestare,
în locul conferinței WONCA.
Programul a început, pentru participanți, cu o vizită de o zi în
cabinetul unui medic de familie danez. Înainte, s-a organizat o scurtă întâlnire
pentru a putea vedea orașul și apoi ni s-a făcut o prezentare a sistemului medical
danez. Interesant, din punctul meu de vedere, a fost programul de lucru al medicului
de familie: între orele 8,00 și 9,00 medicul răspunde la telefon – în medie 15–20
de apeluri. Pacienții întreabă de rezultatele de la analize și medicul decide dacă
este nevoie să se prezinte la cabinet. Apoi, între orele 9,00 și 12,00 au loc consultațiile
propriu-zise. Pentru pauza de masă, este rezervată o oră (între 12,00 și 13,00).
Urmează, între 13,00 și 16,00, din nou, consultații. Numărul de consultații într-o
zi este de 20–24. Toți medicii de familie sunt independenți, într-o formă asemănătoare
cabinetelor noastre medicale individuale.
Medicul de familie care m-a găzduit avea un program chiar mai interesant.
Capacitatea cabinetului era de 2.300 de pacienți și spațiul era împărțit cu un alt
coleg. Astfel, lucrau două-trei zile pe săptămână, în funcție de program. Medicul
gazdă era implicat și în activitatea ziarelor și revistelor locale, iar celălalt
medic avea competența în psihoterapie și acorda consultații în afara programului
de cabinet. Această organizare mi s-a părut inteligentă, pentru că oferă timp și
pentru alte arii de interes.
Un alt lucru interesant era activitatea asistentei, care avea propriii
ei pacienți și răspundea de înregistrarea electronică a activității cabinetului.
În timpul în care am putut să o observ, asistenta a schimbat pansamentul unui pacient
ieșit din spital, a scos copcile altui pacient cu hernie inghinală, a schimbat pansamentul
unui pacient cu picior diabetic și i-a verificat glicemia. Atunci când nu era sigură
de situație a chemat medicul să o supravegheze.
Totodată, în practică era și un medic rezident care oferea consultații
și răspundea la telefon. La întrebarea mea, dacă pacienții nu sunt deranjați să
fie consultați doar de medicul rezident, mi s-a răspuns că aceștia știu dinainte
și au dreptul să aleagă, dar, în general, nu au nimic împotrivă.
Rezidentul își alege doar cazurile cu care se simte confortabil să
le rezolve și în orice moment poate să ceară ajutorul medicului, dacă situația o
impune. În pauza de masă, medicul și rezidentul au discutat cazurile avute și tratamentele
recomandate.
O altă componentă a programului propus de organizatorii preconferinței
Vasco da Gama au fost atelierele. Temele acestora au fost: sănătatea internațională,
medicina rurală, calitatea îngrijirilor de sănătate la pacienții cu boli cronice,
comunicarea electronică și medicina prin internet, cum să fii un lider/moderator
al unui atelier, cercetarea în asistența medicală primară, violența în familie.
În cadrul acestor ateliere, participanții au fost încurajați să se gândească la
soluții ideale pentru probleme actuale. Deși personal practic medicina de familie
în mediul urban, am ales să particip la atelierul de medicină rurală, deoarece în
țara noastră există probleme în această arie.
În prima parte a atelierului, grupul nostru a identificat cele mai
presante probleme din mediul rural: rata ridicată a șomajului, multe persoane în
vârstă, distanțele mari față de centrele medicale, nivelul mai scăzut de educație,
dificultățile în recrutarea și păstrarea medicilor. Multe probleme de dezbătut și
de rezolvat. Fiecare participant a povestit experiența de acasă și nevoile acute
cu care se confruntă. S-au pus în discuție multe propuneri de rezolvare și, într-un
final, după dezbateri și voturi, s-a ales ca soluție rapidă de îngrijire a pacienților
din mediul rural autobuzul comunitar, care să transporte pacienții, să la aducă
acasă medicamentele de la farmacii, să conțină un aparat de urgență, să fie dotat
cu acces la internet (pentru ca medicul să poată vedea pacientul – telemedicina).
În ceea ce privește recrutarea și încurajarea rămânerii medicilor
în mediul rural, în unanimitate s-a decis că salarizarea mai bună decât în mediul
urban ar reprezenta un punct de atracție pentru aceștia.
Atelierul a fost interesant din mai multe puncte de vedere: a adus
la aceeași masă a discuțiilor oameni cu viziuni diferite, dar probleme asemănătoare,
ne-a forțat să devenim o echipă și să ne concentrăm pe o rezolvare, a adus un schimb
de idei, chiar dacă acestea nu au părăsit planul teoretic, ne-a făcut să ne gândim
ce soluții se pot implementa acasă.
Dr. Roxana DRAGOMIR, medic de familie, București
Un medic tânăr trebuie să investească în sine
Ca tânăr medic de familie, trebuie să-ți lărgești orizonturile, atât
medicale, cât și sociale. Preconferința din cadrul evenimentului Organizației mondiale
a colegiilor, academiilor și asociațiilor academice naționale ale medicilor generaliști
și de familie (WONCA) a fost organizată de aripa tânără a organizației, respectiv
de Grupul Vasco da Gama. După festivitatea de deschidere, fiecare participant a
fost direcționat spre atelierul la care s-a înscris. Personal, am ales „Calitatea
îngrijirilor medicale destinate pacienților cu boli cronice în medicina de familie“.
În grupul nostru au fost medici tineri din toată Europa, din Suedia
până în Spania și din Marea Britanie până în Turcia. Strategia de organizare și
de desfășurare a preconferinței a adus multe idei la un loc, idei despre ce ar trebui
să însemne calitatea îngrijirilor medicale și ce ar trebui să facă medicul de familie
în diferite situații. Comparând acest sistem medical teoretic cu fiecare sistem
medical european, inclusiv al nostru, mi-am dat seama că, din păcate, noi încă suntem
departe.
Surprize au fost, pentru toți, și plăcute și mai puțin plăcute. De
exemplu, colegii mei din grup au fost foarte surprinși când le-am mărturisit că
în România valoarea unei consultații decontate medicului de familie este sub trei
euro și că, deși medicii de familie doresc programe de prevenție, sunt copleșiți
de acutizările frecvente ale patologiilor cronice. Surprizele plăcute au venit din
partea nordică a Europei, unde coordonatorul echipei medicale este medicul de familie,
el fiind în adevăratul sens al cuvântului stâlpul sistemului medical. Acolo, medicul
de familie orientează pacientul spre celelalte specialități medicale, când consideră
că este util. Alte surprize au venit dinspre Grecia, unde în urma afluxului masiv
de imigranți, medicii au trebuit să treacă peste barierele socio-culturale majore
pentru a putea acorda îngrijiri medicale fiecărui pacient.
Consider că fiecare tânăr medic ar trebui să treacă prin această
experiență a conferințelor internaționale, pentru a vedea cum foarte multe idei
preconcepute despre originea și calificarea medicilor din diferite regiuni ale Europei
sunt rapid schimbate. De asemenea, participând la aceste conferințe, poți observa
că, deși profesezi în condiții departe de a fi ideale, reușești să îți faci bine
meseria. Consider că doar investind în tine și schimbând idei cu colegi din toată
lumea poți schimba ceva la locul tău de muncă, începând cu praxisul tău. Să nu uităm:
indiferent de sistemul medical în care profesăm, omul sfințește locul.
Dr. TOTH Csongor, medic de familie, Arad
Medicii de familie, dar și cei de alte specialități,
interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro
