Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Neurologia intervenţională

Viața Medicală
Acad. Constantin POPA luni, 22 decembrie 2014
   Tratamentul actual în patologia vasculară cerebrală beneficiază de experienţa acumulată în domeniul cardiologiei intervenţionale şi, în centrele care se ocupă de stroke, s-a dezvoltat o întreagă reţea de modalităţi terapeutice care se încadrează în neurologia vasculară intervenţională. Se discută, la toate congresele şi întâlnirile ştiinţifice vizând neurologia vasculară intervenţională, problema formării specialiştilor şi organizarea unităţilor de stroke, cu modalităţi foarte diferite în Europa, în comparaţie cu SUA, unde s-au realizat progrese importante. Utilizarea rezultatelor foarte optimiste în cardiologia intervenţională, atât în Europa, cât şi în SUA, a avut un efect favorabil în organizarea unor unităţi specializate şi în specializarea medicilor care să răspundă exigenţelor tulburărilor vasculare cerebrale, cu totul diferite de patologia cardiacă. Aceasta se explică prin faptul că vascularizaţia creierului are o complexitate unică şi sistemul arterial cervico-cerebral dispune de particularităţi funcţionale unice, neîntâlnite la circulaţia cardiacă.
   Vascularizaţia creierului este parţial dependentă şi parţial independentă de valoarea debitului cardiac (Claude Bernard). Aceasta explică un fenomen unic hemodinamic, existenţa autoreglării circulaţiei cerebrale în condiţii de hipodebit într-o perioadă de timp variabilă, de la câteva minute la zeci de minute, fără suferinţă neurologică în absenţa debitului cardiac. Principala explicaţie a acestei adaptări hemodinamice este dată de circulaţia colaterală şi de sistemul anastomotic între carotida externă şi carotida internă, poligonul Willis şi anastomozele corticale subarahnoidiene. În acest sens, cel mai important „sistem de securitate“ este poligonul Willis, care uneşte la baza creierului cele două mari sisteme arteriale cervico-cerebrale: carotidian şi vertebro-bazilar. Desigur, în condiţiile în care debitul sanguin cerebral este scăzut peste limita autoreglării, apar fenomene neuropatologice.
   Circulaţia cardiacă este relativ simplă din punct de vedere anatomic şi este de tip terminal la periferia cordului. Circulaţia cerebrală reprezintă un complex arterial şi, respectiv, venos dependent de fracţia de ejecţie, dar reglată prin mecanisme proprii la nivelul sistemului inervator şi al mediatorilor şi la nivelul structurilor hipotalamice şi al cortexului cerebral din regiunea prefrontală. Sistemul autonom în ansamblu, care include şi măduva spinării, poate contribui la mecanismele de compensare sau în sens invers, de decompensare, în condiţiile existenţei unor stenoze sau ocluzii arteriale. La nivelul circulaţiei cerebrale, vasele perforante, cele care se desprind din arterele de distribuţie în parenchimul cerebral, se comportă diferit în funcţie de aportul sanguin din vasul hrănitor şi sunt sub influenţa fenomenelor metabolice ale structurilor nevraxiale. În plus, este bine cunoscut rolul barierei hematoencefalice, care are capacitatea de selectare a transferului de substanţe sau de mediatori, în raport cu ansamblul circulaţiei cerebrale, care trebuie să asigure în medie un debit (DSC) de 60 ml/100 g/min. Cu toate acestea, circulaţia regională este diferită în funcţie de activitatea funcţională, aşa încât DSC este foarte variabil, ajungând la extreme de la 20 ml/100 g/min la valori ce ating 100 ml/100 g/min. De altfel, la nou-născut, DSC este de 100 ml/100 g/min, iar la 92 de ani s-a înregistrat, în câteva studii, un DSC mediu de 40 ml/100 g/min fără suferinţă nevraxială, ceea ce explică capacitatea de adaptare de-a lungul vieţii. (…)

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.