Maria Mihaela Szerac este
sufletul unei echipe entuziaste, care și-a propus să faciliteze comunicarea
între profesioniștii din domeniul sănătății și publicul larg, printr-o gamă
variată de activități: organizare de evenimente, editare de publicații
medicale, campanii integrate de comunicare, proiecte de informare medicală
dedicate comunităților locale etc. Din seria acestor întâmplări face parte și
cea descrisă în cele ce urmează, exemplificând grăitor rezultatele de succes
ale muncii în echipă (dr. Cătălina Panaitescu).
„Este
careva beteag?“, îi întreabă, în dispensarul din comuna Ghioroc (județul Arad),
dr. Leontina Bârsan, medic de familie, pe cei care așteptau să intre în
cabinet. M-a surprins întrebarea. Ne-am obișnuit atât de mult cu faptul că la
medic merg oamenii bolnavi, încât „normalul minorității“ ne pune pe gânduri.
La
Arad se întâmplă ceva ce nu am mai întâlnit în alte județe – și, dacă mai are
cineva exemple, îl rog să scrie despre ele. Au stat autoritățile publice și
medicale locale și s-au gândit la problemele de sănătate ale oamenilor, au
sesizat că stau rău la capitolul boli cardiovasculare și au creat o comisie
consultativă. Din această structură fac parte reprezentați ai Consiliului
județean, ai Spitalului clinic județean de urgență, ai Direcției de sănătate
publică, ai Societății medicilor de familie, ai Direcției generale de asistență
socială și protecția copilului, ai Inspectoratului școlar județean, ai
Colegiului medicilor, ai Universității de Vest „Vasile Goldiș“ și ai Primăriei
Arad. În mod firesc, au dorit pentru început să afle cum stau lucrurile cu
adevărat în ceea ce privește nivelul de informații de care dispune omul simplu,
de la țară. Și așa a apărut campania „Ghioceii prevenției cardiace“, acțiune adresată
persoanelor peste 30 de ani (cam 2.600 de persoane) din comuna Ghioroc și din
cele două sate – Miniș și Cuvin – care țin de această comună. Deși în plină
iarnă (campania s-a desfășurat la sfârșitul anului trecut), oamenii au venit la
trei conferințe de informare din care au aflat cum le funcționează inima, care
e legătură între bolile de inimă și cele neurologice, ce este diabetul. Și au
pus întrebări. Personalul primăriei Ghioroc ne-a ajutat cu mediatizarea, iar
primarul a fost moderator pentru fiecare dintre cele trei conferințe, a vorbit
despre experiențele proprii și a adus un plus de optimism în ceea ce privește
viitorul sănătății la nivelul comunității de care se ocupă.
La
subsolulul secției de paliație din Ghioroc au fost distribuite chestionare, au
fost făcute măsurători, au fost recoltate probe de sânge, au fost făcute
electrocardiograme. Cu rezultatele investigațiilor, sătenii s-au prezentat apoi
la dispensarul din comună, la consultații acordate de cardiologi, iar vechii
hipertensivi cu vârsta peste 50 de ani au beneficiat și de ecografii
abdominale. Peste o cincime din populație a venit la testări, adică 550 de
persoane în trei săptămâni.
Cei
doi medici de familie, dr. Leontina Bârsan și dr. Cătălin Branc ne-au fost în
permanență alături. Au vorbit cu oamenii, le‑au spus tuturor de campanie, s-au
străduit să ne pună la dispoziție spații și facilități în dispensar. Nici o
secundă acești doi oameni minunați nu au perceput această campanie ca pe o
amenințare, ca pe o modalitate de control a ceea ce fac în viața de zi cu zi.
Au demonstrat în permanență că le pasă, ne-au arătat ce înseamnă colaborarea
între ei și cât sunt de interesați de discuțiile cu pacienții și de schimbul de
experiență cu colegii de alte specialități. Așa am aflat că peste 50% din
persoanele din aceste localități merg la controale periodice la medicul de
familie. Nu știu care este media pe țară. Sincer, nici nu cred că are vreo
relevanță. Cei doi medici de familie sunt în primul rând în competiție cu ei
înșiși în ceea ce privește îngrijirile de bună calitate acordate celor din jur.
Rezultatele
campaniei din Ghioroc au arătat o rată mare de hipertensivi, de supraponderali,
de oameni care suferă de dislipidemie, de persoane care urmează să dezvolte
diabet dacă nu vor lua măsuri. Nu vă dau procente, oamenii se măsoară în vieți,
nu în procente. Lucrurile nu se opresc însă aici. În prima jumătate a lui 2015,
comisia consultativă a decis să se ocupe îndeaproape de cei găsiți cu probleme,
prin oferirea de informații suplimentare în cadrul unor acțiuni care să îi
ajute pe ghiorocani să își țină bolile sub control. Se caută soluții pentru a
întări comunicarea între medicii de familie din Ghioroc și medicii din SCJU
Arad. Mai mult decât atât, comisia a ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm în
paralel și la creșterea unor generații sănătoase, așa încât copiii din școala
și liceul din Ghioroc vor primi și informații care să le folosească atât lor,
cât și pentru a avea grijă de părinți și bunici atunci când va veni vremea să
facă asta.
Ce
fac între timp oamenii din Ghioroc? Sunt mult mai atenți la ceea ce mănâncă. Am
primit mesaje în care oamenii spuneau că au pus mai puțină smântână în ciorbă
sau că dau copiilor dimineața să mănânce fructe. Își iau tratamentul pentru că
au înțeles ce înseamnă să nu îl ia. Primesc mesaje în care mi se spune care
este nivelul actual al colesterolului și trigliceridelor (mult mai bun decât pe
perioada campaniei) și mă bucur pentru fiecare dintre ei.
Ce
a însemnat această campanie? Cred că s-a deschis o lume nouă. O lume în care
fiecare își poate purta mai bine de grijă și poate face echipă cu medicul de
familie, cu familia proprie, cu vecinii, cu copiii și cu orice alte persoane
interesate de sănătate.
Campania
de la Ghioroc este un început. Un ghiocel care răsare timid dar care poartă pe
petalele sale albe povestea unei echipe căreia îi pasă. Arată oamenilor că se
poate. Ca în condițiile în care există interes și implicare din partea
autorităților publice locale și susținere din partea lumii medicale, în situația
în care medicii de familie își fac treaba și pacienții sunt receptivi, totul
devine mult mai ușor.
Am
susținut întotdeauna că un pacient informat are un rol covârșitor pentru
prevenție și tratament. Sper că fiecare campanie de analize gratuite să fie
însoțită și de realizarea de seminarii de informare despre diverse patologii.
Știu că se fac din ce în ce mai multe astfel de acțiuni și asta mă bucură. E
important, totuși, să fie cât mai puține acțiuni „de bifat“ și cât mai multe
campanii care să conteze, să schimbe ceva, să aibă continuitate și finalitate.
Campania
de la Ghioroc a avut o rețetă simplă: un președinte de consiliu județean care a
decis că are nevoie de o strategie de sănătate, un spital cu o echipă de
conducere care caută în permanență să își eficientizeze activitatea, un
președinte al unei asociații de medici de familie care încurajează dialogul
între colegii săi și pacienți și își adaptează mesajele către publicul larg,
medici specialiști din SCJU care au ținut prezentări la Ghioroc, persoane din
conducerea CJAS și DSP care au contribuit cu informații utile, o presă deschisă
la nou, un manager al unei secții de paliație care s-a implicat împreună cu
întreaga echipă, un primar dintr-o comună și doi medici de familie cu suflete
mari. Nu a contat culoarea politică, nu a avut relevanță faptul că unele zile
au fost ploioase, toată lumea s-a ținut de un plan clar și acum lucrează la
elaborarea de soluții.
Sunt
întrebată de multe ori cum reușesc să îmi păstrez optimismul într-o lume care
pare din ce în ce mai contractată, cu tot mai multe probleme. O lume care
găsește cu tot mai multă ușurință vinovați, care caută cu obstinație ziduri ale
plângerii, care se refugiază în online sau pe canapele sau în mașini care le
asigură izolarea. Am mai multe metode, printre care se numără și statul pe câmp
lângă un mac și privitul stelelor printr-o trapă care nu mai funcționează, însă
cel mai mult mă ajută genul acesta de oameni incredibili, cum am găsit în Arad.
Oameni care se încăpățânează să facă ceva, în ciuda tuturor „comentatorilor“ de
pe margine.
Apreciez
din tot sufletul medicii de familie care își fac meseria cu pasiune. Îi
promovez cât pot de mult, oriunde mă duc, îi încurajez să se arate lumii, să
își spună poveștile. Îmi doresc să fie cât mai mulți medici de familie care să
poată pune, cu zâmbetul pe buze, aceeași întrebare pe care le-a adresat-o
Leontina Bârsan pacienților săi: „Este careva beteag?“. Și răspunsul să vină,
tot ca în dispensarul din Ghioroc, prin cuvinte, dar mai ales prin zâmbete
pline de încredere și prin dat din cap: „nu“. Când oamenii vor căpăta
obișnuința să meargă la medic și atunci când nu sunt bolnavi, când medicii vor
începe să cheme pacienții doar pentru a se asigura că sunt bine sănătoși, abia
atunci cred că vom fi pe calea cea bună și putem vorbi de prevenție, de
controale periodice, de responsabilizare individuală, de consiliere. Pare
foarte complicat, însă nu cred că este chiar așa. Știu sigur că sunt mulți
medici de familie care fac deja asta și mai știu că împărtășesc cu drag
soluțiile lor colegilor interesați să afle cum fac. Și mai cred că o astfel de
abordare ne va aduce tuturor aminte care sunt acele lucruri care fac din
medicul de familie o persoană unică, de neînlocuit, de admirat și de respectat.
Rămâne să avem și noi grijă de medicii de familie, să îi protejăm și să îi
ajutăm să ne ajute. Cum putem face asta? Informându-ne în permanență, făcând
echipa cu ei, respectându-le indicațiile și ajutându-i să își eficientizeze în
permanență activitatea. Pentru că numai așa ne vor putea oferi timpul necesar
să ne asculte și să ne ajute. Și asta e ceva ce poate face fiecare dintre noi,
fără să aștepte nimic de la substantive colective, uneori goale de conținut și
de omenie, cum ar fi „sistemul“, „societatea“ etc. Hai să umplem fiecare literă
din aceste cuvinte și să o facem să însemne ceva. Pentru că noi suntem, de
fapt, în conținutul acestor cuvinte și e treaba noastră să le redăm sensul
inițial.
P.S.:
Până la apariția acestui articol, comisia consultativă s-a întors la Ghioroc
pentru a repeta analizele persoanelor depistate anterior cu probleme, a făcut
un proiect‑pilot adresat elevilor din clasele V–VIII de la școala din
localitate și a derulat la Sebiș o campanie asemănătoare celei descrise aici.
|
Medicii
de familie, dar și cei de la alte specialități, interesați să publice la
această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro |
