Newsflash
Ars Medici

Obezitatea este o problemă de sănătate publică

de Dr. Cătălina PANAITESCU - aug. 16 2016
Obezitatea este o problemă de sănătate publică
Supraponderabilitatea și obezitatea sunt cauze importante ale scăderii calității și speranței de viață, fiind factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, diabet zaharat și anumite forme de cancer. În 2014, conform datelor furnizate de Organizația mondială a sănătății (OMS), 13% din populația lumii era obeză, prevalența bolii dublându-se față de anul 1980.
Epidemia de obezitate nu a ocolit România, astfel încât, dacă în 2003, statisticile europene ne plasau pe locul al 23-lea în clasamentul obezității și supraponderabilității, în 2013 am ajuns pe locul al treilea, cu 50% din populație supraponderală și 25% obeză (conform unui studiu al Institutului de Endocrinologie „C. I. Parhon“). Și mai îngrijorător este faptul că, deși rata obezității crește cu vârsta, așa cum arată studiul ORO de prevalență a obezității și a factorilor de risc ai obezității în populația adultă (inițiat în 2014 de Asociația Româna pentru Studiul Obezității), ne confruntăm deja cu o prevalență mare a supraponderabilității și obezității la copii.
Cauzele fenomenului includ creșterea consumului de alimente hipercalorice, asociată cu reducerea dramatică a activității fizice. Responsabilitatea individuală nu poate fi implicată decât parțial, pentru că ea funcționează numai în condițiile în care persoana poate opta pentru un mod de viață sănătos – altfel spus, dacă societatea sprijină individul, oferindu-i alternative reale în termeni de accesibilitate, disponibilitate și cost.
Ajungem astfel la motivele care au inspirat aceste rânduri: de anul trecut, 100 de cabinete de medicină de familie sunt implicate într-un program-pilot în cadrul proiectului „Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de viață în România“, desfășurat sub egida Ministerului Sănătății și al cărui promotor este Institutul Național de Sănătate Publică. Componența acestui proiect dedicată asistenței medicale primare (AMP) are ca scop prevenirea BNT legate de stilul de viață, prin intervenții adresate țintit factorilor de risc major legați de acesta: alimentație, activitate fizică, consumul de alcool și tutun. Inițiativa se înscrie pe linia prevederilor declarației adoptate de Organizația Națiunilor Unite în 2011, privind necesitatea reducerii gradului de expunere, la nivel individual și populațional, la alimentația nesănătoasă și lipsa exercițiului fizic, precum și a măsurilor prevăzute în strategia mondială a OMS privind alimentația, exercițiul fizic și sănătatea, adoptată în 2014.
Proiectul derulat în România presupune efectuarea unor consultații preventive în cadrul cărora se evaluează, printre altele, obiceiurile alimentare și gradul de activitate fizică al celor intervievați și se fac recomandări privind modificarea factorilor de risc identificați. Echipele de AMP implicate (medici de familie, asistente de medicină de familie, asistente comunitare) au răspuns extrem de bine invitației de a participa la acest program, conștiente de importanța componenței preventive a specialității lor, în special în domeniul BNT. Dacă rezultatele vor fi încurajatoare, se va dori, probabil, extinderea abordării structurate a factorilor de risc legați de stilul de viață în toate cabinetele de medicină de familie.
Eforturile echipelor medicale, ale promotorilor proiectului și, nu în ultimul rând, ale pacienților implicați vor fi sortite însă eșecului în absența susținerii unor politici specifice, cum ar fi, de exemplu, sprijinirea producătorilor în reducerea conținutul produselor proprii în grăsimi, zahăr și sare. Astfel, prețul acestor alimente ar fi accesibil tuturor, inclusiv categoriilor de populație defavorizată socio-economic, iar în paralel s-ar realiza limitarea comercializării alimentelor bogate în grăsimi, zahar și sare, în special a celor destinate copiilor și adolescenților.
Aceste măsuri (a căror eficiență a fost dovedită de rezultatele aplicării lor în alte țări) se lasă așteptate sau, chiar dacă pentru unele a fost creat deja un cadru normativ, nu se urmărește consecvent respectarea acestuia. Așa se face, de exemplu, că interzicerea vânzării de băuturi îndulcite în școli și licee a fost curând urmată de deschiderea, în imediata vecinătate a acestora, de unități alimentare care comercializează exact produsele al căror consum se urmărește a fi limitat. Exemplele pot continua: legislația privind datele care trebuie înscrise pe etichetele produselor alimentare, reglementarea publicității la anumite produse alimentare din categoria celor cu probleme, dezvoltarea și asigurarea finanțării unor programe populaționale de educație în domeniul alimentației etc.
În ceea ce privește cealaltă componentă a determinanților obezității, sedentarismul favorizat de progresul tehnologic,dezvoltarea rețelelor de transport și urbanizarea agresivă, situația este și mai dramatică, deoarece în populația generală a României nu există cu adevărat o cultură a sportului. Promovarea activității fizice se face preponderent prin ONG-uri și diverse inițiative private, și nu printr-o strategie națională coerentă. Consecința o reprezintă apariția unor varii heirupisme ale administrațiilor locale, născute poate cu intenții bune, dar sortite în mod previzibil eșecului, fie ca urmare a amatorismului, fie a lipsei de consecvență în aplicarea lor.
În aceste condiții, termenii de accesibilitate, disponibilitate și cost menționați în documentele OMS ca trebuind asociați unor demersuri de succes în încurajarea populației generale de a face în mod regulat o activitate fizică (60 de minute pe zi copiii și 150 de minute pe săptămână adulții) devin derizorii. Să luăm, ca exemplu, Bucureștiul. În ceea ce privește accesibilitatea, benzile pentru bicicliști sunt în mare parte impracticabile, din cauza obstacolelor de pe traseu (cabine telefonice, refugii RATB sau stâlpi de electricitate) sau folosite abuziv de șmecherii cu motociclete dornici să șunteze traficul de pe carosabil. Trotuarele, definite ca „porțiuni special amenajate de-a lungul unei străzi, rezervate circulației pietonilor“ și pe care unii doresc să-și facă alergarea zilnică, servesc în principal ca spațiu de parcare pentru șoferii comozi. Alergarea capătă în aceste condiții noi valențe, combinându-se cu slalomul printre mașini, săriturile în lateral menite a evita deschiderea bruscă a portierelor și scurte porțiuni de cros pe carosabil, atunci când lățimea trotuarului nu îngăduie strecurarea pe lângă mașina oprită acolo.
Referitor la disponibilitate, cluburile sportive școlare sunt închise în perioada vacanțelor, iar incompetența ajunsă până în instituția primăriei a întrerupt, recent, tradiția cu valoare de simbol intitulată „Via Sport“, care le oferea bucureștenilor, în perioada verii, un prilej de a face mișcare la fiecare sfârșit de săptămână. În ceea ce privește costul, accesul la orice teren de sport sau bazin de înot se face contra cost. O simplă căutare pe internet poate ajută la estimarea sumei pe care o familie cu doi copii ar trebui să o suporte lunar pentru a respecta minimul de mișcare recomandat pentru o viață sănătoasă.
În concluzie, obezitatea este o problemă de sănătate publică și orice demers privind întărirea capabilității tehnice de oferire a serviciilor preventive în cabinetele de medicină de familie trebuie dublat de dezvoltarea de politici specifice eficiente necesare unei acțiuni durabile.
 
 
Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe