Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Pandemia SARS şi gripală tendinţe şi învăţăminte

Viața Medicală
Dr. Monica-Delia TELEMAN vineri, 4 februarie 2011
Viața Medicală
Prof. dr. Constantin CIUFECU vineri, 4 februarie 2011

    Parafrazându-l pe Santayana, „cine nu învaţă din greşelile trecutului e condamnat să le repete“. Infecţiile respiratorii acute cu etiologie virală – gripa, sindromul respirator acut sever (SARS) – constituie, pentru vremurile actuale, când globalizarea de facto este deja un loc comun, o importantă ameninţare pentru sănătatea publică. Analiza atentă şi corectă a epidemiilor trecute este obligatorie pentru pregătirea adecvată a viitorului. Necesitatea vaccinării antigripale şi a informării personalului medical sunt doar o parte din concluziile care se desprind din articolul semnat de dna dr. Monica-Delia Teleman şi dl prof. dr. Constantin Ciufecu. (...)

   Noul coronavirus, responsabil pentru apariţia sindromului respirator acut sever, a prezentat o rată de atac în rândul personalului medical de peste 50%, înainte de instituirea măsurilor de control şi prevenire a infecţiei (1, 2), determinând în unele ţări un colaps temporar al serviciilor medicale.
   În Singapore, 40% din totalul pacienţilor cu SARS le-au reprezentat persoane implicate în acordarea asistenţei medicale. Vulnerabilitatea cadrelor medicale la acest nou agent viral cu tropism respirator atrage atenţia şi asupra altor afecţiuni respiratorii cunoscute, una dintre ele fiind gripa, care, spre deosebire de SARS, poate fi prevenită prin vaccinare.
   Diseminarea rapidă a SARS la nivel mondial ar trebui să fie considerată model pentru următoarea pandemie de gripă (3). Chiar în lipsa unei pandemii, numărul deceselor în lume din cauza gripei, în perioada epidemiei de SARS, a fost superior celor ale infecţiei cu SARS-CoV.
   Considerând numărul mare de cazuri, disrupţiile sociale şi pierderile economice create de ultima pandemie de gripă, precum şi de epidemia de SARS din 2003, se poate concluziona că gripa şi SARS au foarte multe în comun. Transmiterea se realizează prin picături şi contact direct. Majoritatea cazurilor sunt simptomatice şi contagioase (4). Mortalitatea creşte odată cu vârsta, pentru ambele boli. Ambele prezintă simptomatologie nespecifică timpurie, cele mai frecvent întâlnite simptome sistemice la debut fiind: febră, adinamie, dureri musculare, cefalee (3).
   Datorită asemănărilor, diagnosticul diferenţial este dificil de efectuat. În Singapore, la începutul epidemiei, când termenul de SARS încă nici nu era cunoscut, cazul index (pacientul 1) a fost admis la spitalul TTSH (care, mai târziu, a devenit spital desemnat pentru tratarea cazurilor de SARS) cu diagnosticul prezumtiv de gripă aviară. De asemenea, în perioada terminală a epidemiei, apariţia unui nou grup de cadre medicale cu febră, în cadrul Institutului de Boli Mintale, a creat o stare de alarmă generală. Teama că ar putea fi vorba de un nou focar epidemic de SARS a generat disrupţii ale activităţilor medicale, carantinarea întregului personal medical, până la punerea în evidenţă a agentului cauzal al febrei, reprezentat de virusul gripal tip B.
   Între virusul gripal şi coronavirusul SARS există însă şi diferenţe. În ceea ce priveşte modul de transmitere, gripa se poate transmite şi pe cale aeriană (4), ceea ce până la ora actuală nu a fost cu certitudine demonstrat în cazul infecţiei cu SARS-CoV. De aceea, epidemia SARS nu a prezentat potenţialul de răspândire ce caracterizează pandemia de gripă, pe parcursul căreia milioane de oameni de pe tot globul pot fi afectaţi în numai câteva luni (5, 6). Pe lângă diferenţa constituită de viteza de răspândire a celor două boli, în cazul infecţiei cu SARS-CoV a existat o frecvenţă mai mare de evoluţie a bolii spre pneumonie (7). Natura explozivă, observată în cazul unei epidemii de gripă în grupurile de persoane aflate la bordul unui avion sau al unui vas maritim, nu a fost observată în cazul infecţiei cu SARS-CoV (8).
   Contagiozitatea exprimată de virusul gripal depinde foarte mult de nivelul de imunitate preexistent în populaţie. Un nivel ridicat al imunităţii conferă protecţie, exceptând situaţia în care virusul gripal a fost supus unei mutaţii genetice de tip shift sau drift. Infecţia cu coronavirusul SARS a apărut într-o populaţie neimunizată, până în momentul de faţă nefiind clar dacă apariţia anticorpilor anti-SARS (demonstraţi de prezenţa unei serologii pozitive) este factor de protecţie faţă de o eventuală nouă expunere.
   Spre deosebire de SARS, în cazul gripei dispunem de teste de diagnostic precoce, de un vaccin eficace şi de chimioprofilaxie. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.


 
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.