Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Patologia mezenterică

Viața Medicală
Dr. Andrei Edu vineri, 2 decembrie 2022
Viața Medicală
Prof. dr. Lucian NEGREANU vineri, 2 decembrie 2022

Multe dintre bolile ce își au originea în organele din cavitatea abdominală pot afecta și mezenterul și îl pot implica în diverse patologii, unele cu caracter benign și autolimitat, altele însă cu evoluţie imprevizibilă, ducând uneori până la deces.

pt ars medici 48

Există două categorii principale de afecţiuni mezenterice: boli ce pornesc din mezenter, dar care interesează și organele vecine, și boli care își au originea în organele vecine, dar cu implicaţii și asupra mezenterului, care de cele mai multe ori complică evoluţia bolii de bază. În practică sunt întâlnite asocieri între afecţiunile mezenterului și bolile inflamatorii intestinale, boala diverticulară și limfoame, dar și afectarea mezenterică secundară infecţiilor intraabdominale bacteriene sau virale.

De mare ajutor în diagnosticarea afecţiunilor mezenterului sunt examinările imagistice și laparoscopia exploratorie cu prelevare de biopsii.

Bolile inflamatorii intestinale

În boala Crohn, inflamaţia cronică intestinală transmurală poate interesa și ţesutul grăsos prin hiperplazia acestuia, dar poate avea loc și fibrozarea segmentului de mezenter afectat, cu implicaţii mai ales în cura chirurgicală. Manifestările asupra mezenterului sunt direct legate de gradul inflamaţiei mucoasei intestinale, probabil adipocitele mezenterului fiind surse majore de TNF-a, care duce la creșterea expresiei altor citokine proinflamatorii (1). Sunt dovezi care susţin că îngroșarea mezenterului poate fi corelată cu recidivele inflamatorii, recurenţa intervenţiilor chirurgicale, dar și invers, cu gradul de severitate local, adică de la nivel intestinal luminal.

Ischemia mezenterică

Se împarte în ischemie acută de mezenter și ischemie cronică, cu tablouri clinice asemănătoare. Principalul simptom este durerea abdominală, de obicei periombilicală, apărută de cele mai multe ori postprandial și care, în funcţie de tipul ischemiei și de tipul vasului afectat, poate avea intensităţi diferite.

În cazul obstrucţiei venoase și în cazul obstrucţiei arteriale cronice, durerea este ușoară-moderată, colicativă, apărută postprandial. În cazul obstrucţiei arteriale acute, durerea este severă, până la abdomen acut, continuă, cu sau fără legătură cu ingestia alimentară. Semne și simptome de însoţire sunt: hematochezie, ileus, meteorism abdominal, tahicardie, hipotensiune arterială.

Tratamentul trebuie instituit cât mai precoce și include metode de reechilibrare, revascularizare radiologică intervenţională, chirurgie, adesea cu prognostic rezervat.

Volvulusul mezenteric

Reprezintă răsucirea unei anse intestinale în jurul axului mezenteric. Poate fi consecinţa unui defect congenital de rotaţie, de acolare a mezenterului sau unui obstacol în calea peristaltismului intestinal produs prin bridă, tumoră sau pe un proces inflamator (mezenterita retractilă). Manifestările clinice sunt asemănătoare celor din ischemia mezenterică, iar abordarea terapeutică este aproape întotdeauna chirurgicală.

Scleroza mezenterică

Este caracterizată de inflamaţie cronică, fibroză și necroză a mezenterului. Lipodistrofia, paniculita mezenterică (Weber-Christian) alcătuiesc spectrul acestei patologii. Etiologia este în mare parte necunoscută, există legături cu alte patologii inflamatorii autoimune (colangita sclerozantă, artrita reumatoidă, tiroidite) sau intervenţii chirurgicale intraabdominale, tuberculoza abdominală, insuficienţa vasculară.

Paniculita mezenterică

Este descrisă clasic ca un fenomen paraneoplazic, dar a fost observată și în absenţa neoplaziilor. Clinic se manifestă cu durere abdominală, greaţă, vărsături, mase abdominale palpabile, dar și cu manifestări generale ca scădere ponderală, anorexie și febră. Inflamaţia cronică necesită terapie bazată pe corticosteroizi și diferite tipuri de imunosupresoare. Evoluţie favorabilă a fost observată la administrarea de ciclofosfamidă, colchicină, azatioprină, dar și pentoxifilină (2).

Adenita mezenterică

Reprezintă inflamaţia nespecifică, autolimitată a ganglionilor limfatici mezenterici secundară unei infecţii virale (adenovirusuri, virusul Epstein-Barr și HIV) sau bacteriene (Yersinia, Salmonella, Shigella, Mycobacterium spp.). Este frecventă la copii și adesea dificil de diferenţiat de apendicita acută. Examenul fizic, ultrasonografia și tomografia computerizată fac diferenţa între aceste două patologii.

Complicaţiile sunt rare, deoarece este cel mai adesea o boală benignă și autolimitată. Dacă apar complicaţii, acestea pot fi urmarea dezechilibrelor electrolitice, abceselor limfatice, peritonitei sau sepsisului, dar și colitei ischemice provocate prin efect de masă asupra structurilor vasculare mezenterice (3).

Flegmoanele mezenterice

Reprezintă un proces inflamator complex ce interesează multiple segmente ale tractului intestinal și uneori și mezenterul. Sunt des întâlnite în boala diverticulară, în boala Crohn, apendicita complicată, având frecvent o rezolvare chirurgicală dacă metodele medicale sau radiologice au eșuat.

Tumorile mezenterului

Sunt leziuni mai puţin frecvente, pot fi chistice sau solide și se pot comporta clinic malign (extrem de rar) sau benign. Se întâlnesc la toate grupele de vârstă. De cele mai multe ori, diagnosticul este radiologic, confirmat ulterior histo/imunopatologic. Iniţial, simptomatologia este săracă, tumorile se manifestă clinic prin efectul de masă asupra structurilor învecinate.

Durerea este principalul simptom, iniţial manifestată ca un disconfort profund și slab localizat.

Chisturile mezenterului

Reprezintă malformaţii rare ale cavităţii abdominale și sunt mai des întâlnite la copii. Etiologia este necunoscută, totuși, un rol pot avea anomaliile vaselor limfatice ale mezenterului. Tabloul clinic al chisturilor mezenterice este foarte sărac, manifestarea apare atunci când formaţiunea atinge dimensiuni mari; în acest caz, poate fi palpată sau poate determina asimetria abdomenului.

Ocluzia intestinală, inflamaţia chistului, hemoragia intrachistică și ruptura acestuia sunt complicaţii rare (4). Sunt curabile prin tratament chirurgical, care constă în enucleerea lor sau rezecţia în bloc a chistului cu porţiunea de mezenter implicată.

Tumorile desmoide ale mezenterului

Sunt proliferări fibroblastice care invadează local mezenterul și aparent nu metastazează, însă au un grad ridicat de recidivă. Sunt asociate frecvent cu polipoza adenomatoasă familială, cu multiparitatea și cu cicatricile post-intervenţii chirurgicale multiple. Deși sunt descrise ca fiind benigne din punct de vedere histologic, modelul lor infiltrativ de creștere poate determina obstrucţie vasculară a mezenterului și implicare viscerală. Excizia chirurgicală și radioterapia rămân elective (5).

Liposarcoamele

Sunt tumori maligne locale, cu risc crescut de recidivă și de metastazare. Sunt tumori asemănătoare – fenotipic, evolutiv și ca răspuns terapeutic – grupului GIST-intestinal.

Limfomul mezenteric

Este cea mai frecventă cauză de malignitate mezenterică și este în principal de tip non-hodgkinian (6). Afectează ganglionii limfatici mezenterici și poate fi localizat sau diseminat. Prezentarea clinică a limfomului mezenteric este asemănătoare cu cea a altor tumori mezenterice și extrem de nespecifică: dureri abdominale, mase palpabile, sindrom febril, scădere ponderală.

Tumori carcinoide mezenterice

Frecvent sunt metastaze ale tumorilor carcinoide intestinale în nodulii limfatici mezenterici, care apar măriţi de volum, de obicei cu diametru mai mare de 2 cm. Au fost raportate cazuri de sindrom de malabsorbţie asociate cu tumori carcinoide mezenterice extinse. Acest tip de boală poate fi însoţit de compresie extrinsecă, de ocluzie a aportului de sânge arterial mezenteric și ischemie segmentară sau infarct al intestinului.

Preluare din volumul „Gastroenterologie 2022” editat de „Viaţa Medicală”.

Bibliografie
1. Rogler, G. et al., Anti-Tumor Necrosis Factor Therapy in Inflammatory Bowel Disease. S. Karger AG, Basel, Switzerland, 2015
2. Akram Salma, Pardi Darrell S., Schaff ner John A., Smyrk Thomas C. Sclerosing Mesenteritis: Clinical Features, Treatment, and Outcome in Ninety-Two Patients. In: Clinical Gastroenterology and Hepatology. 2007, vol. 5, pp. 589–596
3. Megan Birkholda, Scott Langenburg. Journal of Pediatric Surgery Case Reports Volume 15, December 2016, Pages 19-21
4. Reddy, G.R. et al. Infected mesenteric cyst. BMJCase Rep, 2013. 2013
5. Kasper, B., P. Strobel, and P. Hohenberger. Desmoid tumors: Clinical features and treatment options for advanced disease. Oncologist, 2011. 16(5):682–693
6. Sheth S, Horton KM, Garland MR, Fishman EK. Neoplasme mezenterice: apariţii CT ale tumorilor primare și secundare și diagnostic diferenţial. Radiografie. 2003 mar-apr. 23 (2): 457-73

Etichete: mezenter patologie mezenterica ischemia mezenterică volvulus paniculita mezenterica Chirurgie generală chirurgie abdominala

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC