Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Plastia valvulară mitrală minim invazivă

Viața Medicală
Dr. Lucian DOROBANȚU vineri, 15 aprilie 2016
     Chirurgia cardiacă nu mai este de mult o amenințare pentru viața bolnavului, ci o metodă terapeutică sigură, cu o rată de succes de peste 98% dacă este realizată de chirurgi cu experiență. Valva mitrală prezintă un grup foarte dezvoltat și coordonat de structuri care compun așa-numitul aparat mitral – mușchii papilari, cordajele tendinoase, cuspele mitrale anterioară și posterioară, inelul mitral. Aceste elemente formează o structură funcțională complexă, alterarea oricăreia dintre ele ducând la apariția disfuncției valvulare. Cuspa anterioară (aortică) este scurtă, relativ pătrată, ancorată puternic la triunghiurile fibroase. Ei îi corespunde aproximativ o treime din circumferința orificiului valvular. Cuspa posterioară este mult mai superficială, îi revin două treimi ale orificiului mitral, iar prin conexiunea sa la partea parietală a joncțiunii atrioventriculare este cunoscută și sub numele de cuspă murală. Cuspa posterioară prezintă aproape constant două incizuri ce o împart în trei segmente (P1, P2, P3), numerotate dinspre comisura antero-laterală spre cea postero-medială. Acestor trei segmente le corespund pe cuspa anterioară segmentele A1, A2 și A3. Cele două cuspe sunt despărțite de comisurile postero-medială și antero-laterală, iar identificarea acestor componente prin ecografie transesofagiană joacă un rol crucial în plastiile de valvă mitrală.
     Plastia (repararea) de valvă mitrală poate fi executată, teoretic, în toate cazurile de insuficiență mitrală. În experiența a sute de cazuri de insuficiență mitrală degenerativă fără stenoză mitrală asociată a echipei noastre chirurgicale, protezarea mitrală a fost excepțională. Insuficiența mitrală degenerativă recunoaște ca mecanisme de producere, conform clasificării lui Carpentier, mecanismul de tip I (dilatația anulară), de tip II, în care marginea liberă a unei cuspe sau a ambelor depășește planul inelului mitral în sistolă (prolaps) și tip III, în care mișcările cuspelor sunt restricționate atât în sistolă, cât și în diastolă, cu etiologie predominant reumatismală.
     Este incontestabil faptul că plastia de valvă mitrală reprezintă tratamentul de elecție al insuficienței mitrale degenerative. Avantajele sunt arhicunoscute, începând cu lipsa necesității tratamentului anticoagulant, până la absența complicațiilor protezelor mitrale (colmatări, infecții etc). Operațiile de plastie valvulară mitrală sunt, din păcate, rare în România, unde procedura standard, mai ales în cazul pacienților cu boala Barlow, este protezarea valvulară. Nu același lucru se poate spune și despre experiența echipei noastre, în cadrul căreia protezarea mitrală pentru acest tip de patologie este o excepție. Indiferent că vorbim de rezecții de valvă mitrală posterioară, reconstrucții cu neo-cordaje de GoreTex de valvă mitrală anterioară și/sau posterioară, anuloplastii mitrale, transferuri de cordaje etc., aceste procedee tehnice sunt executate curent în spitalul nostru. Ele pot fi efectuate utilizând calea de abord clasică – sternotomia mediană – sau minim invazivă. Opțiunea minim invazivă în abordarea chirurgicală a plastiei mitrale este apanajul chirurgiei cardiace din spitalul nostru, unde aceste intervenții au devenit rutină. Minim invazivitatea reprezintă un mare pas înainte în evitarea traumei operatorii, respectiv a sternotomiei mediane.
     Prin minitoracotomia dreaptă (fig. 1), pacientul va avea doar o mică incizie sub sân,  care oferă o cale de abord și o vizualizare ideală a valvei mitrale. Marca operatorie este redusă astfel la minimum, lucru extrem de important în cazul pacienților care apoi se întorc în mijlocul vieții sociale. Marea majoritate a cazurilor de insuficiență mitrală degenerativă poate fi rezolvată astfel, cu excepția cazurilor destul de rare care asociază boli pulmonare severe, hipertensiune pulmonară severă, disfuncție sistolică severă de ventricul stâng etc. Decizia este luată individual, fiecare caz în parte prezentând particularitățile sale.
      Evident că recuperea postoperatorie este mai scurtă și mai lipsită de complicații. Riscurile infecțioase pe care le presupune sternotomia dispar, precum și riscul dehiscenței sternale postoperatorii. Într-un cuvânt, toate riscurile sunt reduse. Așadar, criteriul estetic, important, este surclasat de cel medical, primordial pentru pacient. Experiența chirurgului este extrem de importantă în reușita acestor intervenții, el având nevoie de ani de succese prin calea de abord clasică înainte de a începe aceste operații pe cale minim invazivă. Fiecare membru al echipei, incluzând și medicii anesteziști, asistenții de perfuzie etc., are cel puțin câțiva ani de experiență în plastia de valvă mitrală prin sternotomie, rezultatele indicând o rată de prezervare a valvei mitrale de peste 98% și mortalitate sub 2%.
Fig. 2 – Plastie mitrală prin minitoracotomie (aspect final)
 
     Acumulând posibilitățile tehnice de ultimă oră, cu expertiza chirurgicală dovedită, putem afirma că aceste operații pe cale minim invazivă reprezintă standardul actual de rezolvare chirurgicală al acestei patologii, cu rezultate superioare metodei clasice. Plastia de valvă mitrală pe cale minim invazivă este o operație reproductibilă, care se poate practica în aproape toate cazurile de insuficiență mitrală degenerativă, cu rezultate foarte bune imediat și la distanță.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.