Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Prevenţia cancerului prin schimbarea stilului de viaţă

Viața Medicală
Dr. Marişca MARIAN joi, 9 iulie 2015
În ciuda unei aparenţe fragile, dr. Marişca Marian (foto) ascunde o nebănuită forţă de dăruire semenilor ei. Altfel nici nu ar putea să ducă povara uneia din cele mai grele specialităţi medicale: oncologia. În timpul liber, când alţii aleg să se izoleze, ea continuă să îi ajute pe cei în nevoie prin acţiuni de voluntariat şi propunând celor din jur să se implice. De data aceasta, destinatarii invitaţiei suntem noi, medicii de familie. Împreună putem face o schimbare.
(Dr. Cătălina Panaitescu)

 

 
 
 
 
 
    Fiecare dintre noi, care a trecut sau trece prin experienţa luptei cu cancerul, se întreabă: poate fi această boală prevenită? Întrebarea ne preocupă poate chiar mai mult după ce interacţionăm cu un pacient în fază terminală, cancerul fiind a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare. Pe plan mondial, se estimează că în 2015 se vor înregistra 15 milioane de cazuri noi şi 8,9 milioane de decese prin cancer, iar în 2025 se prevede că numărul cazurilor nou înregistrate va creşte la 19,3 milioane. În România, apar anual peste 78.000 de cazuri noi, iar 50.000 de oameni mor din cauza cancerului, conform unui raport recent al Agenţiei internaţionale de cercetare a cancerului (IARC). Potrivit aceluiaşi raport, riscul de a face cancer înaintea vârstei de 75 de ani este de 23% în populaţia generală din România (28% la bărbaţi şi 19,1% în rândul femeilor).
    Responsabili de frecvenţa în creştere a cancerului, pe lângă fenomenul de tranziţie demografică şi epidemiologică, sunt stilul de viaţă cu expunere mai frecventă la factorii de risc (ex.: cancerul bronhopulmonar, ca urmare a extinderii „epidemiei“ de tabagism) şi îmbunătăţirea mijloacelor diagnostice, cu posibilitatea de a evidenţia localizări profunde, care în trecut rămâneau nedecelabile.
    Majoritatea oamenilor, când se îmbolnăvesc (nu numai de cancer), dau vina pe moştenirea genetică. J. Craig Venter, cel care a descifrat şi publicat primul genom uman (al său, în 2007), susţine că structura genetică indică doar un risc crescut pentru anumite boli, dar nu este factorul determinant. Această ipoteză este confirmată şi de studiile epidemiologice care arată că emigranţii sunt diagnosticaţi cu boli cronice determinate de mediul ţării în care trăiesc şi nu specifice ţării de origine (diagnosticarea cancerului mamar la ambii gemeni univitelini se întâmplă, de pildă, în mai puţin de 20% din cazuri). Deci nu atât predispoziţia genetică dictează îmbolnăvirea, cât interacţiunile cu factorii din mediul înconjurător; fiecare individ poate alege dacă se expune sau nu acestora.
    Cancerul este o boală care poate fi prevenită prin schimbări majore ale stilului de viaţă, întrucât doar în 5–10% din cazuri este condiţionată genetic. Cel puţin două treimi din cazurile de cancer pot fi prevenite prin profilaxie primară (reducerea sau eliminarea expunerii la factori de risc externi) şi secundară (control medical periodic, screening, diagnosticare şi tratament precoce).
   Deoarece cancerul poate apărea la orice vârstă şi poate interesa orice ţesut sau organ, fiecare medic, indiferent de specializare, se confruntă cu astfel de pacienţi şi are un rol esenţial în prevenţia şi diagnosticarea precoce. Totuşi, medicii de familie ocupă o poziţie-cheie, fiind în prima linie de adresabilitate a populaţiei. Un studiu efectuat în 2013 în Anglia, care a adresat un minichestionar unui număr de 290 de medici de familie şi a derulat un interviu semistructurat cu 14 dintre aceştia, relevă faptul că aproape jumătate (47,2%) nu au timp să joace un rol în prevenţia cancerului; 61,3% din participanţii la studiu au afirmat că priorităţile şi obiectivele sistemului de sănătate nu sunt aliniate în direcţia activităţilor de prevenţie a cancerului. Sunt două concluzii importante ale studiului: în timp ce interacţiunile medic–pacient şi credibilitatea medicilor de familie oferă o oportunitate pentru prevenirea cancerului, presiunea timpului şi alte obligaţii impuse de sistem reduc de multe ori rolul acestora în prevenţie; este nevoie de educare, motivare şi acţiune în jurul schimbării stilului de viaţă, iniţiative cu impact în asistenţa medicală primară şi pentru medicii de familie din întreaga lume.
    Şi în ţara noastră, timpul medicului de familie este alocat mai mult birocraţiei impuse de sistem decât pacientului. Dar, cum cancerul este o boală care poate fi prevenită, este important să dezvoltăm iniţiative şi materiale care să responsabilizeze fiecare persoană care trece prin cabinetul medicului de familie. Încurajez diseminarea Codului european împotriva cancerului, care include „12 porunci“ referitoare, în principal, la stilul de viaţă. L-am putea deci numi Dodecalogul acţiunilor individuale necesare pentru a preveni cancerul.

 

    1. Să nu fumezi. Să nu foloseşti niciun fel de tutun.
    2. Să asiguri un mediu fără fum de tutun acasă. Să sprijini politicile antifumat la locul de muncă.
    3. Să îţi menţii o greutate corporală în limite normale.
    4. Să ai activitate fizică zilnic. Să reduci sedentarismul.
    5. Să te alimentezi sănătos. Mănâncă predominant cereale integrale, leguminoase, legume şi fructe. Limitează alimentele bogate în calorii (alimentele bogate în zahăr sau grăsimi) şi evită băuturile care conţin zahăr. Evită carnea procesată, limitează consumul de carne roşie şi alimentele cu conţinut crescut de sare.
    6. Să limitezi consumul oricărui produs alcoolic.
    7. Să eviţi expunerea prelungită la soare, în special pentru copii. Foloseşte protecţie solară. Nu utiliza expunerea la solar.
    8. Să te protejezi împotriva substanţelor cancerigene la locul de muncă, conform măsurilor de protecţie şi siguranţă.
    9. Să măsori nivelul de radon din radiaţiile naturale din casa ta. Să aplici măsuri de reducere a acestora în cazul în care nivelul este ridicat.
    10. Pentru femei: să te protejezi de cancer prin alăptare. Să reduci terapia de substituţie hormonală întrucât aceasta creşte riscul unor cancere.
    11. Să îţi implici copiii în programele de vaccinare derulate de autorităţi: anti-VHB (pentru nou-născuţi), anti-HPV (pentru fetiţe).
    12. Să te implici în programele de screening derulate de autorităţi: pentru cancer de colon, de sân sau de col uterin.
 
    Un program de succes pentru prevenţia cancerului înseamnă susţinerea acţiunilor individuale cu politici şi iniţiative guvernamentale, dar până vor veni acestea, haideţi să facem noi primul pas, printr-un program de responsabilizare individuală.
    Cui îi pasă şi doreşte să se implice, Dodecalogul mai sus menţionat poate fi printat şi afişat în sălile de aşteptare ale cabinetelor medicale (cititorii interesaţi îl pot solicita la inprimalinie@viata-medicala.ro). Dacă fiecare cetăţean al acestei ţări l-ar cunoaşte, poate că o treime şi-ar asuma responsabilitatea propriei lupte împotriva cancerului. Sau sunt eu prea optimistă?

 

Medicii de familie, dar şi cei de alte specialităţi, interesaţi să publice la această rubrică sunt invitaţi să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.