Existenţa sindromului metabolic (SM) poate explica o parte din AVC criptogenice. Cunoaşterea acestuia în relaţie cu mecanismele de producere a stroke-ului devine obligatorie la toate categoriile de vârstă, în special la copii şi tineri. Despre relaţia dintre SM şi stroke vorbeşte dl acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular. (...)
"> Relaţia dintre sindromul metabolic şi stroke (AVC) - Viața Medicală
Newsflash
Ars Medici

Relaţia dintre sindromul metabolic şi stroke (AVC)

de Acad. Constantin POPA - iul. 8 2011
Relaţia dintre sindromul metabolic şi stroke (AVC)

   Existenţa sindromului metabolic (SM) poate explica o parte din AVC criptogenice. Cunoaşterea acestuia în relaţie cu mecanismele de producere a stroke-ului devine obligatorie la toate categoriile de vârstă, în special la copii şi tineri. Despre relaţia dintre SM şi stroke vorbeşte dl acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular. (...)

    Accidentul vascular cerebral (AVC) a devenit o problemă mondială de sănătate publică, deoarece reprezintă: • prima complicaţie a ateromatozei (împreună cu infarctul de miocard) • prima cauză de handicap la adult • a doua cauză a demenţelor • a treia cauză de mortalitate în ţările avansate economic • prima cauză de mortalitate în România.
    În absenţa tratamentului fibrinolitic, fiecare minut înseamnă pierderea a patru milioane de neuroni, 12 milioane de celule cerebrale şi 15 miliarde de sinapse. Aceste date din infarctul cerebral corespund cu o „îmbătrânire“ de 18 ani pentru un stroke netratat.
   30–40% din AVC nu pot fi încă elucidate din punct de vedere etiologic. Peste 5% din accidentele vasculare cerebrale se întâlnesc la copii.
 
Componentele sindromului metabolic şi riscul apariţiei stroke-ului acut non-embolic la vârstă înaintată

    Sindromul metabolic este mai frecvent la pacienţii cu un prim accident vascular cerebral decât la grupul martor (46,0% faţă de 15,7%). În plus, sindromul metabolic este un factor de risc independent pentru stroke-ul acut non-embolic la pacienţii în vârstă;
    La populaţia albă hispanică şi nu numai, rezistenţa crescută la insulină se asociază cu creşterea aterosclerozei arterelor carotide independent de valorile glucozei, nivelurile insulinei şi alţi factori de risc vascular major.
    Hiperglicemia postprandială se asociază cu ateroscleroza arterei carotide.
 
Relaţia dintre sindromul metabolic şi stroke sau atacul ischemic tranzitoriu
 
    Prezenţa sindromului metabolic (chiar fără diabet) la pacienţii cu boli vasculare aterosclerotice preexistente identifică pacienţii cu risc crescut de stroke ischemic sau TIA. Impresia de risc mai pronunţat asociat cu sindromul metabolic la femei necesită o confirmare ulterioară.
 
Studiul WASID

    În studiul WASID (Warfarin-Aspirin Symptomatic Intracranial Disease) s-a observat că bolnavii cu sindrom metabolic sunt de două ori mai expuşi la riscul de recidive în cazul stenozelor arteriale intracraniene.
 
Efectele cerebrale majore ale sindromului metabolic

  Adult Treatment Panel III a identificat sindromul metabolic drept factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Astfel, indicele grăsimii corporale şi distribuţia paniculului adipos sunt factori de risc pentru mortalitatea în stroke sau în boala coronariană pe termen lung la bărbaţii de vârstă medie. În plus, Northern Manhattan Stroke Study arată că obezitatea abdominală este un factor de risc independent pentru stroke-ul ischemic la toate rasele. Aceasta este un factor de risc mai puternic decât indicele masei corporale şi are un efect mai important asupra persoanelor tinere.
   În Kuopio (Finlanda) s-a investigat asocierea dintre hiperinsulinemie şi riscul de stroke la 970 de bărbaţi (34–64 de ani), urmăriţi clinic timp de 22 de ani. În această perioadă, 70 de bărbaţi au avut un stroke fatal sau non-fatal. Hiperinsulinemia s-a asociat cu riscul de stroke, dar nu independent de obezitatea abdominală şi alţi factori de risc.
   Sindromul metabolic ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare: conform studiului Framingham, pe 3.323 de descendenţi, sindromul metabolic poate fi considerat ca predictor pentru afecţiunile cardiovasculare. În studiul amintit, sindromul metabolic izolat a anticipat aproximativ 25% din toate cazurile noi de boli CV.
 
De ce obezitatea abdominală are un impact negativ?
 
   Obezitatea abdominală este asociată frecvent cu alţi factori de risc cardiovasculari, dar este şi un factor de risc cardiovascular independent. Adipocitele sunt celule active metabolic, nu doar depozite inerte de lipide.
 
Asocierea sindromului metabolic cu ateroscleroza vaselor cerebrale

   Studiile in vivo ale funcţiei endoteliale, cuantificate prin dilataţia de flux mediată, endoteliu-dependentă, a arterei brahiale şi prin indicele intimă-medie al arterei carotide (metoda Doppler), la copii, au arătat că disfuncţia endotelială şi creşterea raportului intimă-medie se observă în mod curent la copiii cu hipercolesterolemie familială, obezitate şi diabet zaharat tip 1.
   La Institutul Maastricht din Olanda, studiindu-se corelaţia dintre sindromul metabolic şi rigiditatea arterială la 364 pacienţi de ambele sexe, cu vârsta medie de 36 de ani, se constată că rigiditatea arterială apreciată ultrasonic prin distensibilitatea arterelor carotide, femurale şi brahiale, a fost asociată cu o prevalenţă a sindromului metabolic – la această populaţie tânără – de 18,3% la bărbaţi şi 3,2% la femei. Persoanele cu sindrom metabolic, comparativ cu cele fără factor de risc, au avut o distensibilitate mai mică la nivelul arterelor carotide.
   Într-un studiu pe 1.588 de austrieci de vârstă medie (1.001 bărbaţi şi 587 de femei), Bernhard Igseder şi colab., studiind diferenţa legată de sex cu privire la asocierea aterosclerozei incipiente cu sindromul metabolic constată că: • în ateroscleroza incipientă (determinată prin grosimea intimă- medie şi extinderea plăcilor în arterele carotide), scorul B (extinderea plăcilor) şi grosimea intimă-medie au fost semnificativ mai mari la subiecţii cu sindrom metabolic. Diferenţele în ceea ce priveşte scorul B au rămas semnificative numai la femei • HDL-colesterolul a prezentat cel mai mare impact asupra grosimii intimă-medie carotidiene la bărbaţi, în timp ce glicemia a fost mai importantă la femei.
   Cercetări efectuate la Göteborg, Suedia, au studiat raportul dintre apolipoproteina B şi apolipoproteina A1 în relaţia cu sindromul metabolic şi modificările grosimii intimă-medie ale arterei carotide, timp de trei ani, la persoanele în vârstă. Măsurătorile au arătat că grosimea intimă-medie, la nivelul arterei carotide, bilateral, la 313 bărbaţi cu vârsta medie de 58 de ani, se află într-un raport strâns cu sindromul metabolic şi componentele sale. De asemenea, a existat o coliniaritate puternică între grupurile Apo B/Apo A1 şi lipidele aterogenetice.
 
Sindromul metabolic – factor de risc pentru accidentul vascular cerebral ischemic şi atacul ischemic tranzitoriu
 
   La a 29-a Conferinţă Internaţională de Stroke a Asociaţiei Americane de Stroke (San Diego, 2004), s-a arătat că, în sindromul metabolic, prezenţa simultană a factorilor multipli de risc cardiovascular poate să dubleze riscul de stroke.
    În cadrul celui de-al 57-lea Congres al American Academy of Neurology (Miami, 2005), s-au prezentat date care arată că prezenţa sindromului metabolic dublează riscul de recidivă în cazul stenozelor intracraniene. Se impune astfel stabilirea subtipurilor de stroke în relaţie cu stenozele intracraniene.
   Asocierea între sindromul metabolic şi stroke-ul ischemic acut non-embolic la persoanele în vârstă a fost studiată de un colectiv din Grecia (Ioannina), în colaborare cu Secţia de Biochimie clinică a Spitalului Royal Free din Londra, pe 163 de pacienţi care prezentau un prim stroke ischemic non-embolic, în comparaţie cu 166 de persoane în grupul martor. Prevalenţa sindromului metabolic a fost crescută la pacienţii cu stroke: 46% vs. 15,7% (p < 0,0001). Concluzia studiului este că sindromul metabolic se asociază cu un risc crescut de stroke acut ischemic, non-embolic, la pacienţii în vârstă.
În prezenţa sindromului metabolic, HDL-colesterolul îşi pierde rolul protector în mecanismele stroke-ului ischemic.

Concluzii

   Existenţa sindromului metabolic poate explica o parte din aşa-numitele accidente vasculare cerebrale criptogenice. Cunoaşterea acestuia în raport cu mecanismele de producere a stroke-ului devine obligatorie pentru toate categoriile de vârstă şi în primul rând la copii şi tineri.
  Implicarea obezităţii abdominale şi a celorlalţi factori incluşi în definiţiile sindromului metabolic rămâne a fi mai bine demonstrată, ţinând seama de numeroasele tulburări metabolice induse de stroke.
   Cunoaşterea sindromului metabolic este însă deja un argument important în profilaxia primară şi secundară a stroke-ului.
 Galerie foto -- mai jos
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe