Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Sexualitatea în sarcină

Viața Medicală
Prof. dr. Dimitrie NANU vineri, 6 mai 2016
Viața Medicală
Dr. Gabriela ONEAGA vineri, 6 mai 2016
     Maternitatea, dorința naturală de a avea, a crește și a ocroti copii transformă sexualitatea din instinct în dăruire sufletească și împlinire morală. Viața sexuală în sarcină oferă partenerilor și viitorilor părinți momente foarte importante de comunicare și conexiune, păstrând intimitatea relației (1). Există studii care demonstrează că 50–80% din femeile însărcinate evită raportul sexual datorită fricii de a nu dăuna copilului, însă actul sexual nu afectează în mod direct copilul, acesta fiind bine protejat în timpul sarcinii (2).
     Conform unor psihologi precum Susan Quilliam, sexul poate avea câteva beneficii asupra sarcinii – calmarea durerilor și ameliorarea simptomelor neplăcute, eliminarea stresului (efectul calmant al orgasmelor duce la relaxare), amplificarea intensității orgasmelor prin creșterea nivelului de flux sanguin la nivelul pelvisului, zona genitală devenind mai sensibilă (3). În sarcinile normale, fără risc de naștere prematură, sexul nu este contraindicat, penetrarea nefiind un risc pentru făt, iar contracțiile uterine produse de orgasm nu declanșează travaliul (4, 5). Reținerile sexuale din timpul sarcinii pot altera viața sexuală a cuplului, iar bărbații contribuie în egală măsură la această alterare pentru că văd maternitatea incompatibilă cu sexualitatea. Pe de altă parte, femeile se confruntă cu incertitudini, greutăți și temeri, odată cu transformarea corpului (6, 7).
     În sarcinile cu risc obstretical sau cu potențial risc pentru mamă și făt, raportul sexual este contraindicat. Nu este recomandat actul sexual în timpul sarcinii în următoarele cazuri cu potențial risc: sângerări vaginale, boli cu transmitere sexuală, dureri abdominale, posibilitatea declanșării premature a travaliului, placenta previa, risc iminent de avort, risc de naștere prematură, sarcină multiplă, avorturi spontane sau nașteri premature în antecedente și insuficiență cervicală (8, 9).
     În primele luni de sarcină apar modificări hormonale, cu sinteza unui număr crescut de hormoni, se produce hiperpigmentarea mameloanelor și a organelor genitale externe, volumul uterului nu crește însă vizibil, iar comportamentul sexual este influențat de starea fiziologică și psihologică a femeii, precum și de factorii educativi sau sociali. Disgravidiile de prim trimestru (vărsături și greață), oboseala, dragostea maternă crescută și nivelul ridicat de progesteron diminuează libidoul, scad frecvența și eficacitatea actului sexual. Există însă și cazuri în care raportul sexual se poate desfășura normal în primele trei luni de sarcină, poziția misionarului fiind preferată de majoritatea cuplurilor (10). Libidoul revine în al doilea trimestru de sarcină, iar tensiunea sexuală face ca intensitatea orgasmului să fie la cote net superioare. În trimestrul al doilea se fac o serie de teste prenatale precum amniocenteza, în urma căruia este recomandată odihna și evitarea contactului sexual pentru câteva zile. Frecvența actelor sexuale se reduce astfel la un contact sexual la 6–10 zile între trei și șase luni de sarcină, multe cupluri preferând poziția poziția misionarului (11).
     Absența libidoului este caracteristică sfârșitului sarcinii. Modificările generale și locale prin scăderea senzualității și receptivității duc la lipsa interesului pentru contactul sexual. Din luna a șaptea, numărul contactelor sexuale se micșorează, astfel că în ultimele două luni de sarcină raportul sexual ajunge să fie evitat. Pentru a nu se face presiune pe abdomen se adoptă poziții precum cea posterioară („doggy style“) sau laterală („spooning“), confortabilă ambilor parteneri. Se evită introducerea profundă a penisului, activitatea sexuală brutală fiind contraindicată în sarcină. (12, 13). Sexul oral poate fi o opțiune atunci când penetrarea devine neplăcută, însă există riscul infecției bacteriene, cu diseminarea și infectarea vaginului, acest act fiind un disconfort pentru femeile care suferă de hemoroizi. Dacă actul sexual este contraindicat, pot fi adoptate alte modalități de a oferi și a primi plăcere prin masturbare reciprocă, ambii parteneri ajungând la orgasm (10, 12).
     Dr. Larissa Hirsch nu recomandă continuarea actului sexual în ultimele săptămâni de sarcină; sperma conține prostaglandine, hormoni ce stimulează cervixul și pot produce contracții uterine, denumite Braxton Hicks (12). Într-o sarcină normală, raportul sexual nu poate provoca naștere prematură. Indiferent dacă nașterea este vaginală sau prin cezariană, organismul are nevoie de timp pentru a se reface. Medicii recomandă pauză de patru–șase săptămâni înainte de a reîncepe raporturile sexuale. În această perioadă cervixul se va închide și orice leziune sau plagă se va vindeca (2, 14, 15). Stimularea sânilor după sarcină eliberează oxitocină, responsabilă pentru contracțiile uterine. Unele femei sunt pregătite să reia viața sexuală la câteva săptămâni de la naștere, în timp ce altele au nevoie de câteva luni sau chiar mai mult pentru a relua actul sexual. Din cauza modificărilor hormonale, vaginul poate fi uscat și sensibil, iar pentru a diminua acest disconfort sunt indicate creme sau geluri lubrifiante; deși intensitatea actului va fi mai scăzută la început, trebuie experimentat până la găsirea unei poziții confortabile (16,17). Dacă persistă oboseala sau actul sexual este dificil, se poate încerca un alt tip de contact intim – mângâiere, sărut, îmbrățișare sau masaj (11). Femeile care alăptează se vor confrunta cu o întârziere a menstruației, iar posibilitatea unei noi sarcini rămâne deschisă, de aceea se indică o metodă contraceptivă adecvată (18).
     „Normal“ este un termen relativ când vine vorba de actul sexual în timpul sarcinii, pentru că prin comunicarea cu partenerul se poate găsi ceea ce este mai bine pentru amândoi (19). Pot să apară crampe sau ușor disconfort în timpul sau după actul sexual, însă dacă persistă mai mult de câteva minute sau dacă sunt însoțite de sângerări și durerea se intensifică, trebuie consultat medicul (4, 11).
Bibliografie

1. Lupu V. Abordarea cognitiv-comportamentală în sexologie. Editura ASCR. 2012

2. Johnson CE. Sexual health during pregnancy and the postpartum. J Sex Med. 2011 May;8(5):1267-84

3. Quilliam S. Sex și sexualitate. Editura Vremea, București, 2006

4. American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG Practice Bulletins. Clinical management guidelines for obstetrician-gynecologists. 2007 Dec: 88

5. Cunningham FG et al. Williams Obstetrics. 23rd. edition 2010

6. Enăchescu C. Tratat de psihosexologie. Editura Polirom, Iași, 2008

7. Lockwood CJ et al. The initial prenatal assessment and first trimester prenatal care. UpToDate. 2015 Jun

8. American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG. Sexuality and sexual problems. 2000 Nov

9. American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG. Month 6 (weeks 21-24). Your pregnancy and childbirth month to month. 5th ed. Washington DC., 2010

10. Fulbright Y. The better sex guide to extraordinary lovemaking. Kindle Edition. 2011

11. Office on Women’s Health, the U.S. Department of Health and Human Services. Practice safer sex. 2011 Jul

12. Hirsch L. Sex during pregnancy. 2013 Oct

13. Wylie K et al. Sexual response models in women. Maturitas. 2009 Jun 20;63(2):112-5

14. Tulandi T et al. Definition and etiology of recurrent pregnancy loss. UpToDate. 2015 Jun

15. Leeman LM et al. Sex after childbirth: postpartum sexual function. Obstet Gynecol.
2012 Mar;119(3):647-55

16. Speroff L et al. Clinical gynecologic endocrinology and infertility. 7th ed. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2005

17. Citak N et al. Postpartum sexual function of women and the effects of early pelvic floor muscle exercises. Acta Obstet Gynecol Scand. 2010 Jun;89(6):817-22

18. Srivastava R et al. Female sexual dysfunction in obstetrics and gynecology. Obstet Gynecol Surv. 2008 Aug;63(8):527-37

19. Foucault M. Istoria sexualității. Editura de Vest, Timișoara, 1995

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.