Newsflash
Ars Medici

Sindromul burnout la medicii de familie

de Dr. Valentin PANTEA - mai 6 2016
Sindromul burnout la medicii de familie
     Sindromul burnout (SBO) a fost identificat și descris prima dată de Herbert Freudenberger în 1974, în rândul voluntarilor ce activau în cadrul unor organizații umanitare (3).
     În 1983, Christine Maslach a definit SBO ca fiind „un sindrom al extenuării emoționale, al depersonalizării și reducerii împlinirilor profesionale, care apare în rândul persoanelor ce desfășoară activități umanitare“ (3). În 1988, Ayala Malakh-Pines și Elliot Aronson extind sfera de apariție și identificare a acestui sindrom și la alte categorii profesionale, pentru ca, în 1994, Karazman să utilizeze această definiție și în cadrul personalului medical (3).
     Studiile efectuate în Europa de Vest, privind nivelul SBO, evidențiază o creștere a acestuia în rândul medicilor (1, 2, 5, 7). Este de remarcat faptul că în urma unui astfel de studiu, realizat în 2001, la care au participat 92% din medicii belgieni, potrivit căruia mai mult 50% din acești medici prezintă simptomatologia SBO, au avut loc doua interpelări în Parlamentul belgian, iar ministerul sănătății din Belgia a difuzat un comunicat oficial pe această temă (5). Una din cauzele creșterii SBO în Europa de Vest ar fi tehnicizarea excesivă a medicinii actuale, care se interpune între medic și pacient, diluând umanitarismul și empatia me­dicului (4).
     În cele ce urmează, prezentăm un studiu realizat, în perioada 18–24 ianuarie 2016, pe un lot de 162 de medici de familie din România, cu scopul de afla prevalența SBO în rândul acestora. Utilizând chestionarul amintit, s-a dorit evidențierea problemelor pe care le întâmpină medicii de familie în activitatea lor și numărul orelor lucrate de aceștia pe zi.
     Pentru realizarea acestui studiu s-a utilizat un chestionar cu 48 de itemi (definiții), care au fost grupați câte patru în douăsprezece seturi. Fiecare set corespunde unei probleme ce poate apărea în activitatea profesională: neputință/neajutorare, lipsa informațiilor, conflict, echipă slabă de lucru, suprasarcină, plictiseală, feedback deficitar, pedeapsă, înstrăinare/alienare, ambiguitate, lipsa aprecierilor/răsplății și conflictul valorilor. Fiecare item se putea nota de la 1 la 9, în funcție de frecvența cu care problema respectivă a fost întâlnită în practică de medicul de familie (1 – rareori și 9 – constant).
     Prin adunarea tuturor notelor s-a obținut un scor final ce a permis identificarea nivelului de manifestare a SBO: nivel scăzut – între 48 și 168 de puncte, moderat – între 149 și 312 puncte și ridicat – între 313 și 432 de puncte.
     În încercarea de a găsi un factor agravant pentru SBO, rezultatele obținute au fost analizate în funcție de mediul de lucru, starea civilă, numărul de pacienți asigurați/listă, vârstă și sex. Din cei 162 de medici de familie chestionați, 38,3 % au prezentat un scor scăzut pentru burnout, 50% scor moderat și 11,7% scor ridicat.
     În funcție de mediul în care medicul își desfășoară activitatea, rezultatele au arătat că în mediul urban 38,6% au prezentat un nivel scăzut al scorului, 50% nivel moderat, iar 11,4% nivel ridicat. În mediul rural, situația este asemănătoare, 37,8% din cei chestionați declarând un nivel scăzut, 50% moderat și 12,2% ridicat.
     În funcție de starea civilă, rezultatele arată că medicii căsătoriți prezintă, în proporție de 38,7%, un nivel scăzut al scorului SBO, 46,8% nivel moderat și 14,5% nivel ridicat. În cazul celor necăsătoriți, situația artă astfel: 38,9% nivel scăzut, 55,6% nivel moderat și 5,5% nivel ridicat. Medicii divorțați au declarat, în proporție de 40%, un nivel scăzut al scorului SBO, 55% moderat și 5% ridicat.
     După numărul de pacienți asigurați/lista de pacienți, rezultatele au arătat că medicii cu sub 1.200 de pacienți asigurați au prezentat un nivel scăzut al scorului, într-o proporție de 33,3%, nivel moderat 50% și nivel ridicat 16,7% din ei. La cei cu 1.200–1.800 de pacienți, un nivel scăzut al scorului este prezent la 33,3% din subiecți, nivel moderat la 50,7%, iar nivel ridicat la 16% din ei. Situația în cazul celor cu peste 1.800 de pacienți arată că 46,4% au prezentat nivel scăzut al scorului, 46,4% nivel moderat și 7,2% nivel ridicat.
     În funcție de vârstă, nivelul scorului SBO arată astfel: subiecții sub 35 de ani – 22,2% nivel scăzut, 55,6% nivel moderat, 22,2% nivel ridicat –, cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani – 40,5% nivel scăzut, 45,9% nivel moderat, 13,6% nivel ridicat –, iar persoanele cu vârsta peste 50 de ani – 40,5% nivel scăzut, 50,6% nivel moderat, 10,3% nivel ridicat.
     Sexul a influențat nivelul scorului după cum urmează: bărbații au raportat, în proporție de 33,3% un nivel scăzut, 56,4% nivel moderat și 10,3% nivel ridicat, în timp ce la femei situația este puțin diferită – 40,6% un nivel scăzut, 46,4% nivel moderat și 13% nivel ridicat.
     Cele mai severe dificultăți întâlnite de medicii de familie în activitatea lor sunt (media notelor obținute situându-se cel mai aproape de maximum): regulile se schimbă sistematic (6,9%); sunt legat de serviciul meu fără altă opțiune (6,3%); am prea multe de făcut în prea puțin timp (6,2%).
     În funcție de numărul orelor lucrate pe zi, rezultatele au fost următoarele: sub șapte ore 8,6%, șapte ore 16,7%, opt ore 19,7%, nouă ore 23,5%, zece ore 16,7%, iar peste zece ore 14,8%.
     Din aceste rezultate se observă că aproximativ jumătate din medicii de familie cuprinși în studiu prezintă un scor mediu SBO, iar un procent variabil (de la 5% până la 22,2%) prezintă un nivel ridicat SBO. Cele mai afectate sunt femeile căsătorite, cu vârsta sub 35 de ani, cu sub 1.800 de pacienți asigurați în liste.
     Spre deosebire de Europa de Vest, unde principala cauza a SBO pare a fi tehnicizarea excesivă a medicinii de familie, acuzele medicilor de familie din România se îndreaptă spre ambiguitatea normelor legislative, neputința de a schimba în bine sistemul și suprasarcina de la serviciu.  Suprasarcina iese în evidență și din numărul de ore lucrate pe zi la serviciu, unde se observă că trei sferturi din medicii de familie chestionați lucrează peste cele șapte ore normate de ITM pentru medici, cel mai mare procent de medici de familie lucrând nouă ore pe zi (23,5%). Acest fapt este explicat cu ușurință, prin faptul că medicii de familie au fost privatizați (forțat), acum având de administrat și cabinetul medical, cu angajați, facturi de plată, întreținere etc., nu doar de manageriat cazurile medicale.
     Chestionarul utilizat are și scurte indicații terapeutice, în funcție de scorul obținut de subiecți. Pentru un scor mediu al SBO, similar celui obținut de majoritatea medicilor de familie din lotul chestionat, indicația chestionarului este „realizarea unui plan pentru corectarea problemelor“. Considerăm că această indicație este corectă. Este nevoie de o schimbare în sistem pentru a corecta această situație.
 
 
 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro


Notă autor:

Bibliografie

1. Atance Martínez JC. [Epidemiologic aspects of the burnout syndrome in hospital personnel]. Rev Esp Salud Publica. 1997 May-Jun;71(3):293-303

2. Brauser D. Impact of Burnout: Clinicians Speak Out. Medscape. Feb 10, 2015

3. Längle A. Burnout – Existential Meaning and Possibilities of Prevention. European Psychotherapy 4(1): 107-21

4. Lăzărescu D. Medicina de plăcere. Viața Medicală, 2004;42:5

5. Harrison, P. US Physicians Suffer More Burnout Than Other Workers. Medscape. Aug 22, 2012

6. Popa-Nedelcu Maria. Sindromul Burnout în România. Viața Medicală, 2003;4:5

7. Centor R. M. et al. Doc Burnout - Worse Than Other Workers’. Medscape. Nov 13, 2012 10.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe