POCT (Point-of-care
testing) se definește ca un grup de tehnologii (instrumente, sisteme sau
teste) care nu necesită personal specializat în exploatare și nici spații
dedicate (laborator), utilizate în scop de screening, diagnostic, tratament, în
interiorul și în afara unităților sanitare, la locul acordării asistenței
medicale.
Scopul POCT este de a furniza datele și rezultatele unor
investigații în vitro, într-un interval de timp scurt, la locul
acordării asistenței medicale, în vederea unor decizii mai bine fundamentate
privind managementul pacientului.
Între beneficiile POCT putem enumera: obținerea de date și
rezultate „în timp real“, în mod obișnuit în timpul consultației/intervenției
(10–15 minute); evitarea neconcordanței pacient/teste, cu consecințele de
rigoare; necesitatea unor volume mici de probe; evitarea problemelor legate de
colectare, transport, manipulări multiple, condiții speciale.
În concluzie, se poate afirma că POCT și evaluarea „în timp
real“ a pacientului deschid o nouă perspectivă în abordarea și utilizarea
tehnologiilor medicale pentru toți furnizorii de servicii medicale. De această
perspectivă și posibilitate trebuie să profite și cabinetul medicului de
familie (MF).
Conform art. 73 din Legea 95/2006, „cabinetul MF poate desfășura
activități medicale la domiciliul pacienților, în centrele de permanență, în
alte locații special amenajate și autorizate sau la locul solicitării“. Tot în
baza aceluiași act normativ, art. 74, cabinetul MF poate furniza „servicii
medicale esențiale, servicii medicale extinse și servicii medicale adiționale“.
Serviciile medicale adiționale, conform art. 77, sunt reprezentate de „manopere
și tehnici însușite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii
complementare și/sau care necesită dotări speciale“.
Finanțarea cabinetului MF este practic asigurată de relația
contractuală cu CJAS, estimativ, până la 95% din veniturile cabinetului având
această sursă. Serviciile contractate de CJAS fac parte, în principal, din
serviciile medicale esențiale și extinse, cele adiționale fiind reprezentate
doar de EKG, spirometrie și ecografie și acestea cu constrângeri. Dependența
practic totală a existenței și funcționării cabinetului MF de relația
contractuală cu CJAS, în condițiile unei finanțări în termeni reali, în
continuă scădere din 2007–2008, determină căutarea și altor posibilități de finanțare
pentru cabinetul MF. Din această perspectivă, o resursă importantă o poate
constitui furnizarea de servicii medicale adiționale, ca urmare a utilizării
POCT, la cerere, pacienților asigurați/neasigurați, înscriși/neînscriși pe
listă.
Din posibilitățile oferite de POCT, domeniile de interes pentru
cabinetul MF, în acest moment și prin prisma experienței personale, sunt:
analiza urinei, teste rapide de diagnostic (boli infecțioase, markeri tumorali
etc.), biochimie uscată, hematologie, imunofluorimetrie, EKG, ecografie,
spirometrie.
Dacă privim în ansamblu asistența medicală primară, constatăm că
serviciile medicale adiționale nu au o prezență semnificativă în activitatea
cabinetului nici sub raportul volumului și nici sub aspectul veniturilor generate.
Motivele cel mai des invocate pentru această stare de fapt sunt: efortul
investițional necesar, absența posibilității reale de contractare a serviciilor
adiționale cu CJAS, necesitatea unor dotări specifice pentru realizarea acestor
servicii, reținerea determinată de riscul investițional.
Deși în ultimii ani cabinetul MF a avut posibilitatea de a
încheia contracte cu CJAS pentru servicii de EKG și ecografie, puțini colegi au
făcut acest lucru, motivele refuzului fiind legate de valoarea mică a contractului
și serviciului, precum și de presiunile pacienților din listă care nu puteau
beneficia de aceste servicii din cauza limitelor induse de valoarea
contractului.
Efortul investițional este variabil, minim în cazul testelor
rapide de diagnostic și relativ ridicat în cazul ecografiei. Dincolo de efortul
investițional inițial trebuie avute în vedere și cheltuielile ulterioare legate
de consumabile, întreținere și funcționare.
Poate cea mai dificilă și complexă problemă a MF în introducerea
unui serviciu adițional este aprecierea riscului investițional, a oportunității
și a viabilității introducerii lui. Despre acest subiect se poate discuta sub
multiple aspecte, de la finanțare la modificările induse în activitatea
cabinetului și, bineînțeles, la profitabilitatea investiției. Finanțarea poate
fi asigurată de resursele cabinetului sau de bănci, costul suplimentar indus de
împrumut fiind de aproximativ 0,5–0,7% pe lună, din suma solicitată. Cât
privește valoarea profitului minim necesar pentru ca investiția să fie
profitabilă, în experiența personală, o valoare de 3–3,5% venit net/luna, din
valoarea investită este necesară și suficientă. Ce rămâne de evaluat este dacă
numărul de servicii și costul unui serviciu într-o lună poate genera, având în
vedere condițiile concrete și specifice activității fiecărui cabinet, venitul
net evocat. Evident, riscul investițional este semnificativ diferit pentru un
cabinet MF față de situația cabinetelor medicale asociate/grupate.
O întrebare pe care trebuie să o punem în mod firesc este
ordinea de introducere a serviciilor. Răspunsul poate fi variabil, dar dacă am
avea în vedere situația cea mai nefavorabilă, fără resurse financiare – cabinet
MF individual – atunci o ordine favorabilă poate fi: teste rapide de
diagnostic, analizor de urină, spirometru și EKG, analizor biochimie uscată,
hematologie, imunofluorimetrie. Desigur, ecografia este extrem de importantă și
momentul optim, ca recomandare, este cât mai devreme posibil. Răspunsurile sunt
desigur mult mai multe și țin nu numai de situația concretă existentă la
nivelul cabinetului MF, cât și de situația celorlalți furnizori de servicii
medicale, de cererea și oferta din zonă. Personal am introdus EKG (1994), teste
rapide de diagnostic (1995), ecografia (2D în anul 2000 și 4D în 2008),
biochimia uscată (2004), imunofluorimetria și hematologia.
Introducerea unui serviciu adițional aduce o serie de beneficii
potențiale medicului și cabinetului: modificări de imagine în relația
medic–pacient; modificarea de imagine nu privește doar relația intre medic și
asigurat/pacient, ci și relația dintre cabinetul MF și ceilalți furnizori de
servicii medicale din sectorul public sau privat; fenomen de potențare
reciprocă între servicii (orice serviciu nou atrage o potențare a serviciilor existente,
deoarece creează premisele creșterii numărului de pacienți/asigurați care pot
să-și satisfacă cerințele diagnostice); câștig profesional (permite MF să
abordeze o sferă mai largă de patologie, diagnostic și screening, cu decizii
medicale mai corect fundamentate); câștig material (ameliorarea veniturilor
cabinetului MF, crearea unor premise mai favorabile în dezvoltarea ulterioară a
cabinetului MF, scăderea dependenței materiale de relația contractuală cu CJAS,
creșterea motivației și satisfacției MF).
Medicii de familie,
dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt
invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro
