Newsflash
Ars Medici

Stewardship antimicrobian

Stewardship antimicrobian
     Descoperirea agenților antimicrobieni a reprezentat una dintre contribuțiile majore în medicina secolului XX. „Epoca de aur“ a antibioticoterapiei a început în 1940, odată cu producerea penicilinei la scară industrială. De atunci, agenții antimicrobieni au devenit esențiali pentru tratarea sau profilaxia a numeroase infecții. Totuși, în prezent, aceste utilizări sunt amenințate de apariția și răspândirea agenților microbieni rezistenți la substanțele cu efect antimicrobian accesibile și eficace. Utilizarea neadecvată a antibioticelor are ca urmare apariția rezistenței antimicrobiene, creșterea morbidității, a mortalității și a costurilor din sistemul de sănătate. Acestea reprezintă amenințări pentru sistemul de sănătate, o cauză a rezultatelor negative ale tratamentului cu antibiotice și a creșterii incidenței reacțiilor adverse. La ora actuală se poate vorbi despre „criza rezistenței la antibiotice“, subliniată atât de cercetători și de medici clinicieni, cât și de agențiile de sănătate publică.
     Programele de stewardship antimicrobian (AMS) reprezintă cheia abordării în prevenirea rezistenței la antibiotice. Programele AMS fac referire la totalitatea intervențiilor special concepute pentru a îmbunătăți și a evalua utilizarea agenților antimicrobieni, prin promovarea selecției adecvate a regimului terapeutic – medicament, doză, durata tratamentului, cale de administrare. AMS are patru obiective majore: optimizarea/individualizarea terapiei pacientului; prevenirea utilizării neadecvate a antibioticelor; reducerea rezistenței la antibiotice; îmbunătățirea efectelor și a siguranței terapiei asupra pacientului.
     Pentru asigurarea unor programe AMS de calitate, trebuie îndeplinite câteva condiții: existența unor echipe multidisciplinare (medici specialiști în boli infecțioase, farmacologie clinică, epidemiologie, microbiologie); colaborarea între membrii echipei și departamentele de control al infecțiilor din spital, farmacie și comisia terapeutică; implementarea unor programe informatice care să contribuie la îmbunătățirea luării deciziilor terapeutice, la evaluarea utilizării antibioticelor, la identificarea și raportarea infecțiilor nosocomiale și a reacțiilor adverse; colaborarea cu laboratoare de microbiologie astfel încât să se recomande un tratament individualizat pentru fiecare pacient. Punctul de plecare pentru implementarea unor astfel de programe ar trebui să fie elaborarea unor ghiduri de tratament al infecțiilor comune și stabilirea unor scheme empirice de tratament în funcție de microorganismul implicat și de rezistența locală a acestuia; stabilirea unor regimuri corecte de dozare și de durată a terapiei; evaluarea noilor agenți antimicrobieni; stabilirea unor programe de reducere a utilizării antibioticelor înainte de acordul unui specialist, prevenind astfel utilizarea unor agenți cu spectru larg; implementarea unor ghiduri pentru administrarea țintită a antibioticelor (înlocuirea antibioticului cu spectru larg cu unul cu spectru îngust); desfășurarea unor programe educaționale de informare asupra utilizării raționale a antibioticelor în rândul specialiștilor (medici, asistente, farmaciști) și al pacienților.
     În cadrul programelor AMS ar trebui incluse și cele de ameliorare a prescrierii antibioticelor în spital și în asistența primară. Prescrierea este un proces complex și dificil, care necesită abilități în stabilirea diagnosticului, cunoștințe solide legate de medicație, abilități de comunicare, înțelegerea principiilor de farmacologie clinică, aprecierea riscului și, ideal, experiență. Acest lucru ar putea fi posibil printr-o mai bună documentare, informare asupra indicațiilor, dozelor, duratei terapiei cu antibiotice și compararea acestora cu datele din ghiduri, în special pentru infecțiile obișnuite asociate frecvent cu erori de terapie antimicrobiană (pneumonia comunitară, infecțiile de tract urinar, infecțiile pielii, profilaxia infecțiilor postoperatorii).
     În Marea Britanie, comitetul consultativ al departamentului de sănătate pentru rezistența la antimicrobiene și infecții nosocomiale a elaborat un ghid referitor la AMS intitulat „Start smart – then focus“. Elementele-cheie ale acestui ghid sunt, pentru început, evitarea inițierii terapiei cu antibiotic în absența semnelor clinice evidente de infecție bacteriană; dacă există semne/suspiciune de infecție bacteriană, trebuie să se utilizeze ghidurile locale pentru inițierea promptă a unei terapii empirice eficiente cu antibiotic; informarea riguroasă asupra medicamentului care se dorește a fi utilizat (indicații clinice, durata tratamentului, calea de administrare, doza recomandată); prelevarea probelor pentru identificarea agentului patogen înainte de inițierea terapiei antimicrobiene; recomandarea dozei unice de antibiotic profilactic acolo unde este posibil. Pentru etapa de concentrare se recomandă reevaluarea diagnosticului; stabilirea unui plan clar de continuare a terapiei, în care se poate preciza oprirea terapiei, schimbarea căii de administrare, schimbarea agentului antimicrobian, continuarea tratamentului în ambulatoriu; monitorizarea riguroasă a terapiei, cu decizii clar documentate și explicate.
     Prin cunoștințele solide, științifice, legate de boală, de medicația prescrisă, precum și prin cunoștințele legate de prescrierea efectivă, farmacologul clinician ar trebui implicat mai mult în îmbunătățirea prescrierii medicației și în colaborarea cu medicii specialiști din alte domenii, el având toate abilitățile pentru asigurarea eficacității și siguranței terapiei medicamentoase. Astfel, el poate deveni personajul principal în implementarea unor programe AMS.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe