Asociația Pacienților cu Afecțiuni
Hepatice din România (APAH-RO) a organizat la București, în zilele
de 30 și 31 ianuarie, o dezbatere privind implementarea Planului
strategic pentru combaterea hepatitelor virale în România. Achim
Kautz (Germania), consilier pe politici de sănătate al Asociației
europene a pacienților cu afecțiuni hepatice (ELPA), a prezentat
cadrul actual al politicilor de sănătate, cu referire la situația
hepatitelor virale la nivel mondial și poziția OMS referitoare la
strategia necesară pentru eradicarea lor până în 2030.
Principalele obiective ale acestei strategii sunt: scăderea
incidenței (reducerea cu 90% a cazurilor de hepatită virală C),
scăderea mortalității (reducere cu 65%), acces la testare și
tratament.
De asemenea, acesta a făcut public
rezultatul studiului Hep-CORE, care evidențiază modul în care cele
27 de țări membre ELPA urmează recomandările internaționale
privind bunele practici în ceea ce privește hepatitele virale. În
marea lor majoritate țările sunt europene, dar și din afară
spațiului european. Studiul Hep-CORE a urmărit: existența unei
strategii naționale scrise pentru hepatite virale B și/sau C;
organizarea de evenimente/campanii de informare guvernamentale cu
ocazia Zilei mondiale a hepatitelor; existența și accesibilitatea
unor servicii de prevenție pentru consumatorii de droguri; timpul de
așteptare pentru programare la medic specialist (hepatolog);
accesibilitatea la tratament.
Conform datelor rezultate, jumătate
din țările analizate nu au strategii naționale în acest sens, iar
trei țări au acces fără restricții la tratament de ultimă
generație pentru hepatita virală C (Olanda, Serbia, Ucraina). De
asemenea, jumătate din țări nu au registru național pentru
hepatite virale B și C (în România este în curs de constituire),
iar o treime (inclusiv țara noastră) nu au puncte de testare sau
screening în afara spitalelor.
România se clasează pe primul loc
în Europa la prevalența hepatitei virale C și pe locul al patrulea
la rata de mortalitate prin afecțiuni hepatice. Achim Kautz a
accentuat și necesitatea construirii unei strategii de țară, a
elaborării unui ghid de monitorizare a hepatitelor cronice,
înființării unui registru național electronic și crearea unui
cadru legislativ care să protejeze pacienții cu hepatite cronice
virale împotriva discriminării.
Homie Razavi (SUA), director al
Center for Disease Analysis LLC, a arătat că deși România se
confruntă cu o prevalența crescută a hepatitei cronice virale, are
cea mai joasă rată de diagnosticare și tratament din Europa.
Pornind de la acest aspect, el a făcut o serie de recomandări.
Astfel, pentru reducerea ratei complicațiilor din hepatită cronică
virală C (ciroză, cancer hepatic), acesta recomandă implementarea
unui program de screening în două etape, cu includerea inițială a
populației la risc (2017–2022), apoi a populației generale
(2022–2030) și facilitarea accesului la tratament pentru pacienții
nou diagnosticați. Iar pentru diminuarea incidenței și prevalenței
îmbolnăvirilor cu hepatită cronică virală C, Razavi recomandă
implementarea unor programe de prevenție extinse și acces
nerestricționat la tratament.
Julio Burman (Israel), liderul
organizației pacienților cu boli de ficat din Israel, a propus
realizarea unei coaliții între societățile medicale, asociația
de pacienți, politicieni și mass-media. Andrei Băiceanu (România),
consultant științific APAH-RO și ELPA, a prezentat elementele care
nu trebuie să lipsească de la o strategie națională privind
hepatitele virale, de la legi care să protejeze pacienții cu
hepatite cronice virale împotriva discriminării, colectarea datelor
(registru național), prevenție (vaccinare), la planuri de
monitorizare și tratament (disponibilitate și acces la tratament).
Conferința a fost urmată de o masă
rotundă la care au participat reprezentanții APAH-RO și medici
specialiști în domeniu, unde s-a discutat în principal despre
screening. Ca reprezentant al grupului GastroMF al Societății
Naționale de Medicina Familiei, am arătat că acest lucru ar putea
fi realizat în rețeaua de medicină primară prin includerea în
pachetul de baza de servicii medicale a analizelor AgHbs și anti
HCV.
O altă problemă sensibilă abordată
a fost cea a vaccinării antihepatitice, cu multiplele ei carențe,
în acest moment, în România (lipsa vaccinului, aderența scăzută
la vaccinare a pacienților, campanii antivaccinare în mediul
online, motivarea scăzută a medicilor de familie în această
direcție prin birocratizarea excesivă a procesului și slaba și
întârziata remunerație a acestor servicii). Medicii infecționiști
prezenți la eveniment și-au arătat îngrijorarea față de modul
netransparent în care lucrează comisia care adoptă protocoalele de
tratament specifice hepatitelor virale. Plecând de la situația
generală, dar și de la o serie de situații particulare,
specialiștii prezenți au încercat să identifice un punct comun
de coeziune care să constituie startul unei coaliții care să fie
baza unei strategii pe termen lung, în favoarea pacienților cu
afecțiuni hepatice. Toate acestea dovedesc faptul că pacienții
învață să facă lobby și încep să-și ceară drepturile în
mod organizat și planificat. Colaborările în acest sens sunt de
bun augur, pentru că doar în echipă putem rezolva problemele.