La iniţiativa Organizaţiei mondiale a medicilor de familie (WONCA), la 19
mai se marchează, în fiecare an, Ziua medicului de familie. Citez
din cuvintele adresate, cu această ocazie, de dr. Garth Manning, directorul
executiv al WONCA: „Evenimentul (...) este un prilej pentru a sărbători
progresul făcut de medicina de familie şi contribuţiile deosebite ale medicilor
de familie de pretutindeni“. O să încep, aşadar, prin a aduce un omagiu celor
care, acum un sfert de secol, au contribuit la recunoaşterea oficială a
specialităţii ca disciplină academică cu conţinut specific şi introducerea ei
în cadrul învăţământului postuniversitar în ţara noastră. Era o cerinţă
justificată de efortul global de creştere a calităţii serviciilor de sănătate şi
transformarea, în consecinţă, a sistemelor naţionale de sănătate.
Spre deosebire de predecesoarea ei, medicina
generală, centrată, ca alte specialităţi medicale, mai mult pe rezolvarea
episoadelor acute de boală, medicina de familie se preocupă de menţinerea
sănătăţii, prevenirea bolii, monitorizarea bolilor cronice, reabilitare şi
consiliere în cazul mai tuturor problemelor de sănătate frecvent întâlnite
într-o comunitate. Ea integrează elemente din domeniul biomedical
(fiziopatologia problemei), al ştiinţelor comportamentale (ce gândeşte, cum acţionează
şi cum se împacă pacientul cu boala sa?) şi social (impactul suferinţei
pacientului asupra familiei şi societăţii). În afară de acest rol de sinteză,
medicul de familie are şi sarcina de a coordona aspectele generale legate de
sănătatea pacienţilor săi în contextul resurselor existente în comunitate,
inclusiv în domeniul consulturilor interdisciplinare.
Dezvoltarea unei specialităţi medicale este
un continuum şi, în acest context, profilul medicului de familie va căpăta
probabil, în viitor, noi valenţe, ca răspuns la nevoile populaţiei privind
asistenţa medicală primară. Felul în care este condus sistemul de sănătate al
unei ţări poate facilita progresul în domeniu, ceea ce s-a dovedit a fi cea mai
bună soluţie cost-beneficiu, sau îl poate frâna, prin subfinanţare şi
deturnarea activităţii medicilor de familie spre activităţi fără legătură cu
specificul specialităţii lor (vezi cel mai recent exemplu autohton legat de
solicitarea de distribuire a cardurilor de sănătate şi impunerea operaţiei de
deblocare a acestora). Mai rapid sau mai lent, specialitatea totuşi avansează,
în funcţie de priorităţi: dacă la început accentul s-a pus pe organizarea şi
punerea la punct a programelor de învăţământ, pasul următor a avut în vedere
asigurarea calităţii acestora şi căutarea unor modele de practică.
În ceea ce priveşte cercetarea, medicina de
familie beneficiază de o perspectiva unică asupra stării de sănătate şi de
boală la nivel de comunitate, având următoarele avantaje: experienţa directă cu
pacienţi din asistenţa primară, neselecţionaţi, de toate vârstele şi în toate
stadiile de boală; posibilitatea urmăririi îndelungate a pacienţilor; abord
multidisciplinar al îngrijirii. Aceste trăsături oferă un potenţial imens
cercetării de specialitate şi se văd deja semnele unei schimbări de paradigmă
în domeniu.
Tot medicina de familie reprezintă şi
răspunsul la principala provocare căreia trebuie să-i facă faţă sistemele de
sănătate contemporane: asigurarea îngrijirii sănătăţii întregii populaţii la
cel mai bun nivel de calitate care poate fi atins în contextul resurselor
financiare existente. Altfel spus: Asigurare medicală universală sau Un
medic de familie pentru fiecare familie, aşa cum sună sloganurile propuse
de WONCA cu prilejul aniversării din acest an.
Despre problemele, efortul şi dăruirea
oamenilor care fac posibilă implinirea acestor deziderate, la noi şi în lume,
vom continua să vorbim în rubrica de faţă. Merită, cu toţii, mai multă
apreciere decât primesc în realitate. Şi este cu atât mai meritoriu că
majoritatea lor şi-a păstrat integritatea şi respectul pentru principiile care
stau la baza specialităţii. În imaginea alăturată, un exemplu grăitor al celor
afirmate: campania iniţiată de Polaris (Movement for New and Future Family Physicians in North America) (http://bit.ly/1WordforFamilyMedicine),
în care medicii de familie ai fiecărei ţări au fost invitaţi să trimită
cuvântul care reprezintă, pentru ei, esenţa medicinii de familie; cuvintele
scrise cu litere mai mari au fost trimise de un număr mai mare de participanţi şi
se poate observa că, alături de accesibilitate, continuitate şi
comprehensivitate (atribute specifice ale medicinii de familie), domină
încrederea, compasiunea, alinarea, empatia, familia, ajutorul, reflectând ceea
ce, dincolo de toate teoretizările didactice, reprezintă sufletul medicinii de
familie: relaţia cu aproapele.
| Medicii de familie, dar
şi cei de alte specialităţi, interesaţi să publice la această rubrică sunt
invitaţi să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro |
