Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Viața de rezident

Viața Medicală
Dr. A. P. vineri, 23 septembrie 2016
    Dorința sau, mai bine zis, nevoia mea interioară m-a adus, din nou, la statutul de rezident, de data aceasta într-o specialitate medicală – medicina de familie. Trebuie să vă spun, mai întâi, că sunt medic într-o specialitate paraclinică dar, având nostalgia perioadei de patru ani în care am fost medic la țară, am decis să mă reîntorc la studiu și să reiau contactul direct cu bolnavul, lucru care nu se întâmplă în mod direct în activitatea mea de acum. Perioada de medic de țară a avut un impact mare asupra mea, am avut satisfacții profesionale pe care domeniul actual nu mi le-a oferit, poate și pentru că îmi plăcea să mă implic.
    Știu că în momentul de față medicina de familie se confruntă cu multe probleme, dar eu am rămas nostalgică după acele vremuri, sper într-un viitor mai bun și într-o altă atitudine vizavi de această specialitate, atât din partea forurilor decizionale, dar mai ales din partea pacienților. Să plecăm acum la drum, să trecem în revistă minusurile și să vedem dacă există și plusuri ale vieții de rezident.
    Mai întâi, trebuie să-ți faci un dosar care începe cu aprobarea șefului de catedră, urmată de alte aprobări de la rectorat și centrul de perfecționare al medicilor, plata primei taxe (substanțială pentru noi, românii). Dosarul este apoi aprobat și gata, ești rezident la a doua specialitate cu taxă, un statut care nici nu te ajută, nici nu te favorizează în vreun fel (asta în cazul în care ai așteptări în schimbul banilor plătiți).
    Rezident fiind, cu taxă sau fără taxă, te lovești de birocrația specifică țării noastre: de exemplu, pentru a obține o banală adresă cu care să te prezinți la următorul stagiu pierzi zile din timpul stagiului în curs sau de la locul de muncă. Astfel, te trezești din bucuria de a fi rezident la centrul de perfecționare, când afli că ești pe lista de așteptare alături de alți 150 de colegi de suferință, așteptând să-ți vină rândul să ți se dea hârtia cu pricina. Este umilitor și obositor – în țările civilizate acest lucru se face prin internet, evitând astfel acreala unor funcționari publici, aglomerați câteodată de sarcini, dar de cele mai multe ori doar plictisiți.
    Și acum să trecem la stagii: din respect pentru câțiva dintre asistenții conștiincioși, nu vreau să nominalizez pe nimeni. Să fiți însă pregătiți sufletește de la început: rostul rezidențiatului nu este să vă învețe ceva, nici măcar să vă îndrume, ci doar să vă ofere o diplomă la final. Între timp veți fi transformați în scribi pentru hârțogăria de rutină a medicului la care sunteți repartizați: fișe, foi, bilete de externare, scrisori medicale, coduri pentru punctajul pacientului. Orice informație pe care o primești de la îndrumători are drept scop numai și numai completarea hârțogăriei, asta pentru că asistenții medicali au și ei de consultat tot felul de pacienți (așa e românul, are încredere, din păcate, numai în medicul de spital și îl abordează în timpul în care acesta ar trebui să se dedice pacienților internați și, bineînțeles, activității didactice). Probabil că mai există și excepții, dar sigur nu sunt prea multe.
    Ar trebui să se schimbe multe lucruri în sistemul de învățământ medical românesc, de exemplu, să se limiteze consultațiile la medicii specialiști din spitale. Multe sunt inutile, iar cele care se justifică ar trebui să se facă fără a afecta timpul dedicat procesului de învățământ în cazul clinicilor și, bineînțeles, fără a se scurta timpul dedicat anamnezei bolnavului internat (am văzut medici specialiști foarte bine pregătiți profesional care discută foarte puțin cu bolnavul și mai mult indirect, prin medicul rezident). Eu, personal, mi-aș fi dorit, în afară de cursuri, și organizarea unor seminarii de dezbatere a unor cazuri clinice interesante, care să ne ajute să reținem mai ușor materia pentru examen. Am avut o singură ocazie de a primi informație medicală utilă în practică: participarea săptămânală la prezentări de cazuri clinice ale unor medici specialiști, în cadrul unei clinici care organizează aceste întâlniri. Altfel, nimeni nu te trage de mânecă să-ți arate ceva, trebuie să te agiți pentru fiecare informație medicală. Cel mai la îndemână lucru pe care îl poate face un rezident român este să se adapteze sistemului, să citească ce poate găsi în cărți și pe internet, să studieze cazuri clinice din diverse patologii tot de pe internet, aceasta fiind singura modalitate de a învăța ceva. La stagiile la care mă duceam și nu primeam nicio îndrumare, eu încercam să vorbesc cu bolnavul sau cu familia – în cazul copiilor. Încercam să fac o anamneza amănunțită, să văd cum aș aborda eu cazul, asta pentru că, venind dintr-o specialitate paraclinică, nu mai aveam acest exercițiu. Cred că viața de rezident român nu-ți oferă nici măcar instruirea de care aveai parte ca student. Numai un autodidact poate să se perfecționeze în condițiile date, așa că vă recomand să nu pierdeți timpul și să profitați cum puteți. Nu vreau să generalizez, dar asta mi s-a întâmplat mie.
    În concluzie, spor la treabă, pentru că altfel aveți șanse mari să vă treziți în mână cu o diplomă care nu reprezintă decât o bucată de hârtie și nu dovada însușirii unor cunoștințe.

 

 



Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresainprimalinie@viata-medicala.ro

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.