Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Vin românii!

Viața Medicală
Dr. Aaron POPPLETON luni, 21 martie 2016
Dialogul cu tinerii medici este o provocare continuă. Fiecare decizie trebuie explicată, comentată, justificată. Când interlocutorul este instruit, analitic, profund medical, uman și spiritual, comunicarea este o bucurie.
Am avut plăcerea să fiu gazda unui medic rezident din Anglia, venit într-un schimb Hippokrates, finanțat de Vasco da Gama Movement, grupul tinerilor medici de familie din cadrul WONCA. Aaron s-a dovedit un bun observator al realităților medicale românești și a înțeles lupta noastră continuă cu sistemul, angoasele zilnice, disfuncționalitățile. Dar mai mult decât atât, a ascultat, a dedus, a întrebat despre pacienți, cu o curiozitate ingenuă.
A vizitat spitale, așezăminte pentru bolnavii aflați în stadii terminale, pacienți la domiciliu.
A mâncat mâncare românească și a învățat să spună „la revedere“ și „mulțumesc“.
Vă las să citiți rândurile inspirate de șederea lui aici, scrise ca o parafrază la documentarul rușinii „The Romanians are coming“. Este o scrisoare către medicii din Anglia prin care își avertizează colegii asupra particularităților consultației pacienților români. (Dr. Andrea Elena Neculau, medic de familie, Brașov)

 

 
 
     Vin românii! Perspectiva ca românii să vină în număr mare în Marea Britanie și să aglomereze listele medicilor de familie din această țară a fost intens mediatizată în ultimii ani. Întrebarea este dacă medicii englezi cunosc așteptările și percepțiile românilor asupra sănătății. Cu această provocare în minte am petrecut două săptămâni asistând consultațiile unui medic de familie din Brașov.
     Medicina de familie românească este destul de asemănătoare cu cea din Marea Britanie. Motivele de prezentare sunt similare: răceala comună, vizitele preventive ale copilului,  evaluarea riscului cardiovascular, identificarea depresiei și a anxietății. Cu toate acestea, la o privire mai atentă, am remarcat diferențe în percepția asupra sănătății la pacienții români, în special la nivel de credințe și așteptări. Rolul de gatekeeper diferă semnificativ, având în vedere faptul că pacienții pot să acceadă și direct medicii specialiști din ambulatoriu. De altfel, pacientul așteaptă trimiterea către medicul specialist în urma întâlnirii cu medicul de familie. Alături de această dorință de acces la expertiză se află și o abordare paternalistă a relației medic–pacient, ceea ce înseamnă că pacientul așteaptă o îndrumare apropiată din partea doctorului. Încurajarea de către medic a autoîngrijirii sau împărțirea responsabilității în planul de îngrijire poate determina la pacientul român chiar scăderea credibilității în medic, în special în rândul celor cu nivel de educație redus.
     În mod similar cu Marea Britanie, există și un nivel de proactivitate pentru sănătate, în special în rândul pacienților tineri, bine educați, care pot pune la îndoială recomandările doctorilor în cazul în care vin în contradicție cu convingerile lor. Am remarcat, de asemenea, un prag mai scăzut de prezentare la medicul de familie pentru unele simptome care sunt mai degrabă destinate autoîngrijirii. Mă refer aici la cazurile cu febră pentru care pacientul solicită frecvent sfaturi și pune presiune pentru prescrierea unui antibiotic. Lipsa prescrierii unui antibiotic duce la discuții lungi și explicații consumatoare de timp din partea medicului.
     Există însă o cultură a autoîngrijirilor, dar ea este centrată pe terapiile alternative, care cuprind un panaceu de remedii, de la cele făcute în casă, la cele achiziționate din magazinele naturiste. Dacă pentru ceaiul de ceapă ar mai exista ceva dovezi științifice, în ceea ce privește efectul mucolitic, pentru altele, care acoperă aparent un spectru larg de patologii, efectele sunt puțin evaluate și au chiar un potențial mare de efecte adverse. Am fost surprins să văd că asemenea produse sunt în mod extensiv promovate în farmaciile din toată România. Am observat că pacienții renunță la medicamente cu efecte științifice solid dovedite în favoarea celor naturiste. Un exemplu în acest sens îl reprezintă  renunțarea la o statină în favoarea orezului roșu sau la tratamentele citostatice în favoarea altor remedii alternative.
     În timpul vizitelor la domiciliu făcute cu echipa de asistență paliativă, am remarcat aceeași atitudine paternalistă în relația cu echipa medicală. Pacientul terminal, de cele mai multe ori, refuză aflarea diagnosticului, delegând în mod tacit această sarcină unui membru al familiei, care preia comunicarea cu echipa medicală. Pacienții nu cunoșteau indicațiile tratamentelor urmate sau ale intervențiilor suferite, lăsând decizia în seama medicului și a familiei. În ceea ce privește sănătatea mentală, există diferențe semnificative față de Marea Britanie. Medicii de familie trebuie să trimită pacienții la medicul psihiatru pentru prescrierea unui antidepresiv, ceea ce determină frecvent și internarea pacientului pentru a monitoriza efectele adverse ale tratamentului. Angajatorii pot fi informați în consecință asupra diagnosticului, ceea ce afectează negativ perspectiva menținerii angajării. Consilierea și terapiile cognitive comportamentale nu sunt accesibile în sistemul public de sănătate. Am perceput de asemenea o stigmatizare a pacientului cu probleme de sănătate mentală în România.
     Cu toate aceste aspecte în minte, cred că în fața unui pacient român este importantă promovarea atitudinilor de autoîngrijire, înțelegerea și identificarea utilizării de remedii naturiste și transmiterea mesajului că planul de îngrijire este unul acceptat de ambele părți și nu dictat în mod paternalist de medic.

 

 

 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.