Violenţa asociată bolilor psihice e rară, statistic vorbind.
Când am învăţat despre distimie, exemplul tipic de caz din cartea de psihiatrie era omul care dă totul pentru munca lui, până la a nu avea altceva în viaţă.
În ce moment al carierei noastre putem spune că am atins maturitatea profesională? Ce deosebește un medic experimentat de restul medicilor? Orice pacient ar vrea să știe răspunsul la întrebarea asta când își alege medicul.
Recent, un studiu de tip sondaj, publicat în Jama Network Open, a încercat să răspundă la întrebarea: cât de des sunt agresaţi medicii?
Suprarealismul zilelor noastre e foarte obositor. Știrile ar putea fi un poem dadaist, alcătuit din fragmente crude și insolite, dacă ar fi fragmente de imaginaţie, și nu de realitate.
Este vremea concediilor, când ne dăm voie să ne recunoaștem oboseala și vrem să ne depărtăm o vreme de problemele de care ne ocupăm zilnic. Doar că, uneori, nu putem.
L-am întrebat pe un coleg, în clinică, ce mai face. Întrebarea era mai curând un salut, o formulă de politeţe, dar când un psihiatru te întreabă ce mai faci, răspunsul e întotdeauna însemnat.
Când am hotărât să devin psihiatru, nu m-aș fi gândit niciodată că o să trăiesc vremuri atât de interesante. Ne aflăm, fără îndoială, în zorii unei noi ere.
Orice oraș e dramatic. Nu degeaba mediul urban e asociat cu o prevalenţă mai mare a majorităţii tulburărilor psihice: zidurile blocurilor sunt protectoare și alienante, unificatoare și despărţitoare.
Există o corelație între starea de sănătate psihică și vulnerabilitatea la știrile false. În depresie, percepţia asupra realităţii e deformată nu doar profund, ci și într-un mod perfid, pentru că deformarea e plauzibilă.
Din școala generală știm că orice poveste are o structură necesară: expoziţiune, intrigă, desfășurarea acţiunii, punctul culminant și deznodământ.
Suntem cu toţii tulburaţi de juxtapoziţia celor două mari crize ale secolului, pandemia și războiul din Răsărit, cu crizele lor umanitare.
În timp ce lumea întreagă urmărește războiul din Ucraina, există un interes crescut de a înţelege minţile și motivaţiile seniorilor războiului. Nu e doar simplă curiozitate.
Deși nu mă pricep deloc la filosofie, presocraticii îmi plac pentru imaginaţiile lor furibunde și încărcate de pasiune.
Uneori, micile schimbări sunt mai greu de făcut decât cele mari. Pentru că cele mari vin oricum, nu le putem ţine la distanţă la nesfârșit.
În debut de val cinci, ne temem că ar putea fi cel mai mare și mai teribil de până acum, dar avem și speranţe : Varianta Omicron pare a fi mai puţin virulentă, deși este extrem de contagioasă.
Știţi care este microepidemia de sănătate mintală de început de an? Insomnia. E doar parţial explicată de decalajul produs de Revelion și de abuzul ocazional de alcool.
Zilele trecute, cei mai tineri colegi ai noștri au trecut de ultima poartă simbolică înainte de intrarea în noile lor vieţi: repartiţia și alegerea specialităţii pe care o vor practica.
Anul acesta, 1 Decembrie a picat în mijlocul unei perioade în care mulţi dintre noi am fost foarte ispitiţi să plecăm din ţară, definitiv.
Colegul X îmi spunea recent că a pierdut un pacient. X e psihiatru: nouă ne mor rar pacienţii din cauze psihiatrice, dar când o fac, e întotdeauna extrem de dramatic, pentru că e vorba de sinucidere.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe