Recent publicată la Editura Viaţa Medicală Românească, cartea dlui dr. Sebastian Nicolau, Spovedanie la capătul vieţii..., este reprezentativă pentru experienţele tuturor celor care şi-au părăsit ţara în căutarea – eşuată – a unei vieţi mai bune. Resorturile acestor eşecuri sunt explicate de dl dr. Traian Ionescu, la Cartea confraţilor.
„Pledez pentru ca institutele şi catedrele de sănătate publică să refacă, la nivelul lor, grupuri de cercetare (…) care să abordeze problemele fundamentale de sănătate. În cazul nostru, lipsa de participare publică a acestor institute şi catedre la problemele de demografie ridicate de sistemul de sănătate este dezamăgitoare“, scrie dl dr. Traian Ionescu, fost expert OMS, la finalul unui amplu excurs asupra importanţei abordării demografiei moderne în sănătatea publică.
„Pentru a reface sistemul de sănătate din România pe termen mediu şi lung,
va trebui ca Academia de Ştiinţe Medicale, Colegiul Medicilor, institutele şi
centrele de specialitate să convingă Parlamentul României că, în problema sănătăţii
populaţiei, amatorismul şi măsurile intempestive sunt nocive. Va fi util ca
prin lege să se înscrie obligaţia administraţiei statului de a consulta
instituţiile numite mai sus, înaintea luării oricăror măsuri. Există evidenţa
că, neprocedându-se astfel, s-a reuşit ca reforma
trâmbiţată să menţină România în fruntea celor mai rele şi ruşinoase rămâneri
în urmă în domeniul sănătăţii publice, cu consecinţele cele mai nefaste asupra
sănătăţii populaţiei“, scrie dl dr.
Traian Ionescu într-o amplă analiză a politicii de sănătate publică –
însoţită de soluţii concrete, care ar putea, chiar şi în al douăsprezecelea
ceas şi fără sprijinul explicit al decidenţilor de la centru, să se constituie
într-o redresare a stării actuale din sistemul de sănătate românesc, într-un
interval de trei-patru ani.
Statistica în care sunt cuprinse atât cazurile noi de îmbolnăviri (incidenţa), cât şi cele rămase în evidenţă (prevalenţa), completată prin raportarea şi a altor date de morbiditate (spitalicească, ambulatoriu de specialitate, medicina primară, incapacitatea temporară etc.) reuşeşte să formeze un tablou al morbidităţii, necesar conducerii operaţionale de rutină. (...)
Uniunea Europeană, prin organizaţia sa de specialitate (EUROSTAT), şi OMS au iniţiat o acţiune pentru cunoaşterea dimensiunii statistice a diferenţelor dintre ţările europene în privinţa certificării diagnosticului cauzelor de deces. În acest scop, a fost elaborată o metodologie unitară – Certificarea cauzelor de deces în Europa – şi s-a propus schimbul de informaţii între ţări sau, dacă acesta nu se poate realiza, între departamente (regiuni, judeţe) ale aceleiaşi ţări. (...)
Voi încerca în cele ce urmează să fac o prezentare a cărţii colegului meu Dan Farcaş, doctor în matematică, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, intitulată LABIRINTUL CUNOAŞTERII (capcane, prejudecăţi şi recomandări). (...)
Într-un articol util, din păcate fără ecou în rândul managerilor şi medicilor din spitale, publicat anul acesta în „Viaţa medicală“, „Indicatorii de sănătate în Uniunea Europeană şi evaluarea“, dna ec. Ioana Perţache spunea: „evaluarea nu se poate numi ca atare dacă, pe baza unui şir de date culese după criterii şi norme, nu poate să formuleze o judecată asupra unui rezultat, activitate, resurse etc. – ceea ce din start înlătură improvizaţia, cerând cunoaştere prin studiu şi aplicaţie“. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe