Folosirea greșită și excesivă a antibioticelor a determinat apariţia rezistenţei la antibiotice, una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică globală. Infecţiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019, devenind una dintre principalele cauze ale deceselor la nivel mondial.

În ultimii ani, s-au realizat numeroase eforturi la nivel naţional și internaţional pentru a înţelege fenomenul de rezistenţă la antibiotice și pentru a oferi soluţii de diminuare a acestuia. Un astfel de exemplu este și proiectul naţional RADAR (Selecţia și diseminarea genelor de rezistenţă la antibiotice de la nivelul staţiilor de epurare a apelor uzate în mediul acvatic și sectorul clinic – Selection and dissemination of antibiotic resistance genes from wastewater treatment plants into the aquatic environment and clinical reservoirs), coordonat de prof. dr. Carmen Chifiriuc.

Puncte de concentrare pentru selecţia bacteriilor

Proiectul și-a propus să atingă mai multe obiective esenţiale pentru sănătatea publică din România, precum:

• Evaluarea eficienţei procesului de tratare a apelor uzate în eliminarea diferitelor substanţe farmaceutice active.
• Caracterizarea tipurilor de bacterii rezistente la antibiotice prezente în probele de apă uzată.
• Corelarea nivelului de poluare chimică a apelor cu nivelul rezistenţei la antibiotice.
• Corelarea consumului de antibiotice din spitale cu nivelul rezistenţei în respectivele unităţi spitalicești.
• Studii de ecotoxicologie pentru a investiga efectele poluării mediului acvatic asupra peștilor.
• Realizarea unei hărţi naţionale a rezistenţei la antibiotice în mediul clinic și în cel acvatic.

Staţiile de epurare a apelor uzate sunt considerate puncte de concentrare pentru selecţia unor bacterii rezistente la antibiotice care ar putea fi eliminate în mediul acvatic și ar putea avea un efect negativ asupra mediului și sănătăţii umane (Figura).

Etape de lucru

Echipa ECOIND a asigurat prelevarea probelor de apă de la mai multe staţii de epurare din ţară (București, Timișoara, Iași, Galaţi, Constanţa, Cluj, Râmnicu Vâlcea) și din spitalele aflate în apropierea acestora.

Echipa de cercetători a Universităţii din București a analizat ulterior probele de apă pentru a detecta și cuantifica bacteriile rezistente la antibiotice. Accentul a fost pus pe bacterii precum Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Acinetobacter baumannii, Pseudomonas aeruginosa și Enterobacter spp., dat fiind că pentru acestea sunt raportate rate foarte mari de rezistenţă la antibiotice.

Ulterior, bacteriile izolate au fost caracterizate, stabilindu-se care sunt antibioticele la care sunt rezistente, precum și mecanismele de rezistenţă, de către colectivele Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș” și INCDMM „Cantacuzino”. Probele de apă colectate au fost analizate și pentru conţinutul de reziduuri de antibiotice, pesticide, metale, sulfaţi și nitraţi, de echipele ECOIND și UPB. Toxicitatea acestor contaminanţi asupra peștilor a fost evaluată de colectivele din UB, ECOIND și UPB.

Rezultate

Cercetările proiectului RADAR au contribuit la obţinerea unor rezultate de importanţă naţională și internaţională:

• Evaluarea riscurilor de transmitere a rezistenţei la antibiotice odată cu tratarea apelor uzate și identificarea unor soluţii pentru tratarea optimă a acestora.
• Înţelegerea și elucidarea căilor de transmitere a bacteriilor rezistente la antibiotice din spital în mediu și invers.
• Evaluarea presiunii selective a deșeurilor din industria farmaceutică asupra rezervorului de rezistenţă din mediul acvatic.

La fel ca în cazul pandemiilor virale, și în ceea ce privește rezistenţa la antibiotice este important ca omul să realizeze o corelare permanentă între mecanismele de supravieţuire a microorganismelor, propriile strategii de apărare și impactul acestora din urmă asupra mediului.

Descoperire salutară în istoria umanităţii, antibioticele trebuie să rămână un atu al sănătăţii publice, iar acest lucru va presupune susţinerea permanentă a cercetării, a educaţiei sanitare precoce și a promovării unei relaţii echilibrate cu mediul.

Proiectul RADAR a fost realizat de un consorţiu compus din importante instituţii românești implicate în controlul calităţii apei și epidemiologia rezistenţei la antibiotice: Universitatea din București – UB, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – INCD ECOIND (dr. Mihai Niţă-Lazăr), Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș” (prof. dr. Dan Oţelea), Universitatea Politehnica din București – UPB (prof. dr. ing. Anton Ficai) și Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (prof. dr. Mircea-Ioan Popa). Proiectul a urmărit analiza problemelor de rezistenţă la antibiotice (RA) din spital și mediul acvatic din România.